Deși sensul actual al termenului cortină se referă la o perdea despărțitoare (prin cortine din franceza veche preluat din cortina din latina tîrzie), în latina clasică însemna cazan sau ceaun, (cortem derivat din cohortem). Se pare că schimbarea sensului a fost indusă de împrumutul din elinul aulaia (cortină), corespunzător lui aule (curte), întrucît accesul la curtea unei case grecești se făcea printr-o țesătură suspendată ( https://www.etymonline.com/word/curtain).
După cum am mai încercat să arăt și cu alte ocazii, Cortina de Fier a fost eliminată doar pentru a fi înlocuită cu diverse alte cortine: vizibile, de polistiren (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2014/07/cortina-de-polistiren.html) sau invizibile, precum în cazul celei digitale (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2022/10/cortina-digitala.html). Meșterii făurari și alchimiști din România, pentru a folosi titlul unei cărți de Eliade, lucrează de cîțiva ani la o nouă cortină, una de aur.
Indiferent însă de materialul din care este confecționată, cortina are două proprietăți esențiale: în primul rînd este legată de o curte, adică de o ordine politică și în al doilea rînd este înșelătoare în măsura în care poate fi folosită atît pentru a ascunde, cît și pentru a descoperi. Acest atribut o poate transforma într-un instrument magic care oferă posesorului ei o putere sporită prin eliberarea acestor două funcții ale puterii (absente în democrația liberală, unde exercițiul puterii este public, deci transparent).
Dacă lucrurile stau așa, atunci cred că am avea motive să privim cu rezerve aparenta sinceritate și simplitate atribuită de Alexandru Racu meșterilor din breasla AUR într-un articol recent: „Decât un băsism reciclat cu pretenții europene – din registrul adevăratului europenism, neîntinat de „politici eco-socialiste” -, mai bine un aurism ceva mai original, mai sincer, mai neaoș și cu mai puține aere.” (Alexandru Racu, „Reinventarea băsismului”, https://alexandruracu.wordpress.com/2024/01/25/reinventarea-basismului/). Dincolo de considerabilul băsism reciclat din AUR, există în plus o serie de elemente – apropierile mai mult sau mai puțin tacite dintre AUR și intelectuali precum Andrei Marga sau Ioan-Aurel Pop și identificarea liderilor AUR ca intelectuali conservatori într-o laudatio care aduce de fapt grave deservicii acestei pretenții (https://vasilechira.wordpress.com/2023/12/09/despre-decorarea-lui-george-simion-de-catre-mitropolitul-laurentiu-streza-un-punct-de-vedere/) – care sugerează mai degrabă că în spatele cortinei de aur care separă casa neamului de curtea ei, adică de Grădina Maicii Domnului, s-ar putea afla un cazan sau ceaun mai special (https://www.craftmystic.ro/rechizite-pentru-vr%C4%83jitorie-4/ceaun-cauldron-din-fonta-cu-design-triple-moon-cu-capac-si-maner-cazan-de-vrajitoare-ideal-pentru-arderea-tamaii-pe-carbune-si-smudging-cu-salvie.html vezi și la https://www.gothicfairy.ro/cumpara/cana-cazanul-vrajitoarelor-10-cm-4649), în care sunt preparate poțiuni diverse, de la elixirul iubirii de neam care să ne redea puterile noastre de români absoluți, la poțiuni de pietrificare a oricui nu crede „în mod absolut și infinit în poporul român” (https://www.youtube.com/watch?v=H2dgntpXM1Q).
Cazanul sfînt (https://en.wikipedia.org/wiki/Cauldron#Symbolism_and_mythology) fierbe pe altarul neamului nemuritor.
