În cadrul interviului acordat de judecătorul Marian Enache, Președintele Curții Constituționale (https://www.juridice.ro/essentials/8746/marian-enache-presedintele-ccr-fragilitatea-democratiei-se-regaseste-in-insasi-fragilitatea-structurilor-sociale-de-baza-ale-societatii-noastre-curtea-constitutionala-este-garantul-democratiei-cons), se recunoaște efectiv răul necesar prin care CCR a anulat alegerile prezidențiale. Argumentele invocate de Enache nu sunt constituționale și legale, ci pseudo-morale și emoționale. Enache recunoaște practic că CCR nu a constatat o încălcare a ordinii constituționale, ci că a dedus din anumite elemente din raportul desecretizat că această ordine ar fi putut să fie încălcată prin victoria inexplicabilă a lui Georgescu. De aceea, Enache nu poate justifica decizia CCR apelînd la principiul dreptului, fiind nevoit să apeleze la argumente extra-legale, precum jertfa eroilor Revoluției din Decembrie 1989. Astfel, temeiul fundamental al deciziei CCR nu este Constituția, ci Revoluția. Prin urmare, CCR a apărat Revoluția, nu Constituția. Argumentarea lui Enache pregătește terenul pentru:
1. invalidarea candidaturii lui Georgescu (care este obligatorie pentru a susține decizia anulării alegerilor);
2. clasificarea ca „teroriști” a celor care vor protesta față de invalidarea lui Georgescu;
3. chemarea victimelor tradiționale ale acestui tip de manipulare, și anume clasa de mijloc și segmentul intelectual, la apărarea Curții Constituționale (agresată deja de Șoșoacă, personajul servind perfect și la timp scopurilor de auto-victimizare ale CCR și ale blocului pro-european) și a „fragilei” democrații românești (caracterizare reluată de opt ori în cursul interviului) exact în felul în care populația naivă era chemată în decembrie 1989 la apărarea Televiziunii.
