Despre
tragedia de la Roşia Montana auzisem vag din presă şi de la prieteni. Recent am
aflat nişte lucruri extrem de precise dintr-un minunat documentar şi din
comentariul însoţitor postate pe blogul unui american.[1] Pe scurt, datorită plasării ei în cadrul unui uriaş zăcămînt aurifer, una
din cele mai vechi aşezări româneşti este ameninţată cu dispariţia. Odată cu ea
vor fi distruse nu doar un cadru natural de o frumuseţe cuceritoare, ci şi
monumentul unic al galeriilor romane, în timp ce imensul bazin cu reziduuri de
cianură (întrebuinţată în procesul de extragere a aurului) va rămîne un pericol
real pentru întregul ecosistem din vestul ţării. [2]
În
condiţiile în care numai o treime din locuitori a mai rămas pe loc, iar
posibilităţile lor de subzistenţă sînt drastic limitate, este posibil ca zilele
acestei aşezări să fie numărate. Lucrul e cu atît mai trist cu cît
deznodămîntul nu este inevitabil. Căci sătenii ar putea fi ajutaţi cu uşurinţă.
Patriarhia ar putea, de pildă, să organizeze pelerinaje în acest loc, ministrul
turismului ar putea încuraja firmele de turism sa includă localitatea printre
obiectivele ei turistice. Pare utopic? În filmul prezentat, o elveţiancă a
împins utopia pînă acolo încît chiar s-a mutat în Roşia Montana. Omul sfinţeşte
locul. Adică, îl salvează.
Şi
guvernul, şi Patriarhia i-ar fi putut ajuta pe locuitori dacă nu ar semăna atît
de mult între ele. Fiindcă nici una din cele două instituţii nu reprezintă pe
cei pe care ar trebui să-i reprezinte: guvernul, pe poporul român, iar
Patriarhia, pe Hristos. Pe de o parte, recentele alegeri europarlamentare
demonstrează suficient ne-reprezentativitatea actualei puteri. Iar faptul că
cei aleşi au o expresie de triumf în condiţiile în care au fost votaţi numai de
un sfert din electorat nu face decît să sublinieze grotescul situaţiei. Cît
despre Patriarhie, e destul să ne amintim de comunicatul emis luna trecută,
prin care Patriarhia se distanţa de marşul pentru familie organizat de mai
multe asociaţii creştin-ortodoxe, în timp ce considera doar ca „inoportună
orice manifestare publică prin care sunt negate direct sau indirect
identitatea, integritatea şi demnitatea familiei creştine tradiţionale şi
valorile etice şi morale ale societăţii. Astfel de manifestări, străine de tradiţia
bimilenară a poporului român, nu fac altceva decât să creeze tulburare şi
confuzie în detrimentul familiei şi al societăţii româneşti actuale.” [3] Altfel spus, Patriarhia nu este deocamdată de acord cu mesajul
minorităţii gay; familia şi societatea românească actuale sunt definite
de o tradiţie diferită. Că această „tradiţie” este determinată direct de
creştinism, că religia creştină denunţă homosexualitatea ca pe un păcat
împotriva lui Dumnezeu şi împotriva naturii umane, reprezentanţii actuali
ai Patriarhiei consideră că este inoportun să o spună. Aceasta rămîne în
sarcina membrilor Bisericii Ortodoxe Române, adică în sarcina membrelor
Trupului. Poate că nu este întîmplător că americanul care a semnalat drama de
la Roşia Montana este creştin şi profesor de teologie. [4]
NOTE:
[1] http://distributism.blogspot.com/2009/05/midas-touch.html.
Îi rămîn recunoscător dlui O. Hurduzeu pentru semnalarea acestui material.
[2] „Locul
a devenit celebru după ce o firmă canadiană,
Gabriel Resources, a dorit să extragă aur din mină folosind tehnica separării
aurului prin cianură, proces ce presupune distrugerea a unei suprafeţe totale
de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi cimitire, ruinele cetăţii
romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura
sute de ani până la refacere (în comparaţie cu durata maximă de producţie a
minei ce se estimează la 15 ani). În total, compania va folosi o suprafaţă de
42.82 km² şi estimează că va extrage 300 de tone de aur şi 1600 de tone de
argint. Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii
proiectului.” http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fia_Montan%C4%83
[4] Vezi
un interviu recent cu el la adresa: http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-john-medaille-dincolo-de-socialism-si-capitalism-se-afla-distributismul-4528000/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu