Cumpana. O viziune ortodoxa: Poziția oficială a BOR

vineri, 3 mai 2019

Poziția oficială a BOR

Un oficial BOR din partea Patriarhiei declara în legătură cu moartea lui Răzvan Ciobanu: „E o tragedie, era un om tânăr.” https://www.fanatik.ro/pozitia-oficiala-a-bisericii-ortodoxe-dupa-ce-s-a-spus-ca-razvan-ciobanu-va-fi-inmormantat-fara-preot-18896397

Așadar, nu este o tragedie pentru că a murit un om. Nu este o tragedie pentru că acest om a murit drogat, homosexual și ateu declarat. Este o tragedie pentru că a murit un tînăr.

Oficialul nu a mai precizat „... frumos și liber”. Pentru că se subînțelegea: poziția oficială a BOR depinde de preferințele oficialităților.

În orice caz, discuția legată de înmormîntarea creștinească a lui Ciobanu este inutilă, de vreme ce oricine moare în Săptămîna Luminată merge, vrînd-nevrînd, în rai:

„Cine moare în acest interval - și mai ales în ziua de Paști sau în săptămâna cea dintâi după Paști, numită pretutindeni Săptămâna Luminată - merge de-a dreptul în rai pentru că lumina raiului strălucește fiecăruia care moare în această săptămână și pentru că în timpul acesta ușile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului închise. Cel care moare este primit în rai, indiferent de păcatele care le-a făcut, căci toate i se iartă.” https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/in-saptamana-luminata-raiul-este-deschis-68762.html

Sînt convins că domnul Călin Popescu Tăriceanu poate conta pe ajutorul reprezentanților Bisericii în lupta împotriva drogurilor (https://www.facebook.com/tariceanu/posts/2735698539778277?__tn__=K-R). Tot ce trebuie să facă este să-i comunice din timp ierarhiei BOR care este poziția oficială.

Moto

„Singura problemă a Părintelui Nicolae Steinhardt era aceea de a cîntări cît anume din ceea ce primise prin botez trebuia convertit într-o atitudine civică de protest fată de imoralitatea, de şmechereala şi de laşitatea ce abundau în jurul nostru. Colindam împreună pădurile Clujului, încercînd să întocmim liste de potenţiali protestatari. Nu ajungeam niciodată la mai mult de cîteva zeci de persoane fiabile, cu care, spunea el, nu puteam face mare lucru. Era nevoie de sute, de mii. Puteam, eventual, să ne salvăm sufletele, dar nu puteam să schimbăm cu adevărat situaţia politică. Era foarte preocupat şi trist pentru asta.”

Virgil Ciomoş („Nicolae Steinhardt era un lucrător ascuns al rugăciunii inimii” Convorbiri literare, nr. 11, 2009,

http://convorbiri-literare.dntis.ro/CIOMOSnov9.html)

„Dacă înţelegem bine textul eshatologic al Sfintei Scripturi, urmează că încrederea şi curajul vor defini pe deplin natura celei din urmă epoci. Cultura „creştină” înconjurătoare şi tradiţiile susţinute de ea îşi vor pierde influenţa. Această pierdere va ţine de primejdia generată de scandal, primejdie despre care s-a spus: „îi va amăgi, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi” (Matei 24, 24).

Solitudinea în credinţă va fi teribilă. Dragostea va dispărea de la faţa lumii (Matei 23, 12), dar cu atît mai preţioasă va fi această dragoste cînd va izvorî dinspre un om solitar către un altul, fapt ce va implica un curaj al inimii zămislit din urgenţa iubirii lui Dumnezeu aşa cum a fost ea arătată în Hristos. […] Dacă vorbim aici despre apropierea Sfîrşitului, nu înţelegem apropiere în sensul timpului, ci în sensul în care ea ţine de esenţa Sfîrşitului, căci în esenţă existenţa omului se apropie acum de o decizie absolută. Efectiv fiecare consecinţă a acestei decizii poartă cu sine cea mai mare potenţialitate şi cea mai teribilă primejdie.”

Romano Guardini, The End of the Modern World, ISI Books, 1998, pp. 108-109 (volumul cuprinde o serie de prelegeri susţinute de Guardini între anii 1947-1949).