Site-ul https://www.globalvaccinepoem.com/ („Poemul global al Vaccinului”) este construit în jurul poemului „Dear Vaccine” compus de poeta Naomi Shihab Nye, declarată Young People's Poet Laureate pentru anii 2019-2021de Poetry Foundation.
Nye este onorată pentru capacitatea ei de a intra în legătură cu tinerii; această distincție pe doi ani promovează poezia în interesul copiilor și al familiilor lor, dar și în beneficiul profesorilor și bibliotecarilor (https://www.poetryfoundation.org/foundation/press/149926/poetry-foundation-announces-2019-pegasus-awards-winners-marilyn-nelson-awarded-ruth-lilly-poetry-prize).
După cum se va vedea din poemul reprodus și tradus mai jos, atît interesul copiilor, cît și poezia sunt subordonate unei religii a umanității capabilă să se salveze singură. Pseudo-religia care însoțește actuala credință în capacitatea statului și a științei de a rezolva toate problemele oamenilor și pentru totdeauna nu este confruntată cel puțin la noi de un creștinism treaz și lucrător; pe fondul tăcerii iresponsabile și lașe a ierarhiei ortodoxe înflorește o pseudo-ortodoxie care opune abuzului științei politizate și pseudo-religioase un abuz simetric care a ajuns să pună în discuție validitatea sacramentală a preoților vaccinați sau care îl opune pe Hristos vaccinului pe de o parte și puterea vindecătoare a Bisericii efortului științei de a găsi o soluție pe de altă parte. Deși orice creștin ar trebui să spună, odată cu părintele Cătălin Dumitrean că nu crede decît în Hristos, această credință nu transformă totuși Euharistia într-un panaceu: „Tu crezi cu rîvnă într-un „ser” minune,/ Eu cred doar in Hristos, și în „acul” său, […]/ Eu nu mă vaccinez, mi-ajunge leacul,/ De-a crede în Hristos și în al meu vis.” https://biserica-casaluidumnezeu.blogspot.com/2021/05/scrisoare-catre-un-prieten-vaccinat.html.
În contextul unei presiuni crescute a vaccinării cu produse medicale controversate pe de o parte și al tăcerii ierarhiei ortodoxe pe de altă parte, faptul că o vedetă media încurajează o astfel de reprezentare deformată a ortodoxiei (https://www.stiripesurse.ro/vaccinati-cu-credinta_2028959.html) îi expune pe credincioșii lipsiți de perspectiva ortodoxă asupra relației dintre credință și știință oricărei forme de manipulare, generînd inevitabil o respingere a lumii și a materiei, adică un maniheism care va fi identificat tot mai mult cu „adevărata” ortodoxie.
O astfel de descriere a creștinismului reprezintă o falsificare a adevărului de credință, este efectiv o reducere a credinței creștine la un simplu vis, în aceeași măsură în care vaccinul – Vaccinul – din poemul lui Nye este transformat în sacrament al religiei statului terapeutic. Într-adevăr, discuția despre conținutul vaccinului este, pentru adepții vaccinării, superfluă, pentru că potrivit dogmei vaccinismului „substanța” vaccinului este transformată în momentul deciziei de a te vaccina. Ceea ce se vede nu sunt decît „accidentele” vaccinului, în timp ce „substanța” lui s-a modificat în mod real, s-a transsubstanțiat, devenind Speranță, Viață și toate celelalte lucruri frumoase din poemul lui Nye: Prezență Reală.
Luînd ca model versurile lui Nye, vizitatorii site-ului Global Vaccine Poem pot contribui cu propriile versuri la dezvoltarea poemului după modelul site-urilor creștine de rugăciuni online (vezi la https://crossroads.ca/247prayer/). Astfel, cine ar dori să continue, de pildă, versul „Vaccine please…”, este ajutat cu astfel de sugestii:
What is your request of this vaccine? What is your deepest hope for it?
Example:
“Vaccine, please make the air clean!”
(„Ce dorești să ceri de la acest vaccin ? Care este cea mai adîncă speranță a ta în legătură cu el? Exemplu: „Vaccinule, te rog să faci aerul curat (fără viruși)!”
Iată, în continuare, traducerea în română a poemului „Dear Vaccine”, urmată de versiunea lui în original:
Dragă Vaccin
Salvează-ne, dragă Vaccin.
Ia-ne în serios.
Aveam planuri.
Vizitam locuri.
Copiii la grădiniță.
Atîtea voci, în cor.
Dă-ne din nou lumea noastră!
Micuțe flacoane strălucitoare,
intrați în orașele și localitățile noastre
iluminîndu-le cu lumina voastră.
Redați-ne unii altora.
Ne-au plăcut viețile noastre.
Poate că nu le-am fost destul de recunoscători.
Să putem traversa străzi
cu oameni pe care nu îi cunoșteam,
să apăsăm butoanelor liftului,
să le zîmbim străinilor,
să stăm la coadă pentru a plăti.
Ne-a plăcut să stăm la coadă
mai mult decât o recunoșteam.
Este o înțepătură rapidă în braț
Abia dacă o vei observa
Este benzina din rezervorul mașinii
Ne face să mergem din nou
Este intersecția din drum
Conversația față către față
Se vor întîmpla curînd?
Este îmbrățișarea. Pentru totdeauna,
este îmbrățișarea!
Vaccin, te rugăm să faci aerul curat!
Am fost la cursuri de yoga,
respirație adîncă în comun,
în camere mici din orașe
unde nici măcar nu
locuiam! Cît de curajoși am fost.
Vaccin, te rugăm.
Restaurează-ne viețile.
Crede-ne că au fost frumoase.
(traducere de Gheorghe Fedorovici)
Dear Vaccine
Save us, dear vaccine.
Take us seriously.
We had plans.
We were going places.
Children in kindergarten.
So many voices, in chorus.
Give us our world again!
Tiny gleaming vials,
enter our cities and towns
shining your light.
Restore us to each other
We liked our lives.
Maybe we didn’t thank them enough.
Being able to cross streets
with people we didn’t know,
pressing elevator buttons,
smiling at strangers,
standing in line to pay.
We liked standing in line
more than we pretended.
It’s a quick prick in the arm
You’ll barely notice it
It’s the gas in the car
Getting us going again
It’s the turn in the road
Face-to-face conversation
someday soon?
It’s the hug. Forever,
it’s the hug!
Vaccine, please make the air clean!
We went to yoga classes,
deep collective breathing,
in small rooms in cities
where we didn’t even
live! How brave we were.
Vaccine, please.
Restore our lives.
Believe they were beautiful.
