Dacă un guvern PSD ar fi impus vaccinarea anticovid, toată România ar fi fredonat „mai bine golan, decît activist,/ mai bine mort, decît vaccinist!” Dar pentru că este cerută de forța binelui, cei care nu se vaccinează nu pot fi decît analfabeți funcțional, trădători, teroriști.
Spre deosebire de marii răufăcători, care prețuiesc mai mult vii decît morți, un nevaccinat mort de covid este mai valoros decît unul viu. Un nevaccinat mort de covid în chinuri este și mai valoros. El este transformat într-o amenințare pentru toți ceilalți nevaccinați și într-o recompensă psihologică pentru cei vaccinați. Este morala fabulei politice pe care o trăim de peste un an.
Această polarizare absurdă, grotescă și cinică a chestiunii vaccinării ar trebui să ne ajute să vedem că modul în care este impusă vaccinarea nu are legătură nici cu știința, nici cu preocuparea pentru sănătatea publică – în măsura în care admitem că interesul actual de a ruina sănătatea publică nu reprezintă exact genul de preocupare pentru sănătate pe care ni-l dorim.
Școlile nu sunt menținute deschise pentru a permite desfășurarea procesului de învățare în condiții normale. Dincolo de faptul că a ține elevii cu mască în bănci (inclusiv în pauze), în săli oricum insuficient aerisite, pentru un interval de cinci-șapte ore vreme de cinci zile pe săptămînă este un lucru cît se poate de anormal, mi se pare evident că singurul motiv pentru care elevii sunt obligați să vină la școală în condițiile exploziei ratei de infectare ține de vaccinarea lor. Deși specialiștii din domeniul pediatric au arătat că sistemul imunitar al copiilor, pe de o parte, și răspunsul lor imun față de vaccin, pe de altă parte, fac din vaccinarea minorilor nu doar o măsura nejustificată, ci reprezintă chiar un pericol pentru sănătatea lor (https://www.national.ro/coronavirus/studiile-care-desfiinteaza-vaccinarea-copiii-au-imunitate-de-fier-in-fata-covid-ului-735588.html) faptul că autoritățile forțează vaccinarea minorilor demonstrează că întreaga campanie de vaccinare, nu doar a minorilor, nu este motivată de interesul pentru sănătatea publică. Dacă sănătatea publică ar fi contat cu adevărat, copiii și adulții nu ar fi avut nevoie să aștepte luni de zile pentru a-și putea face un set de analize sau pentru a putea ajunge la o consultație medicală de specialitate decontate pe asigurarea de sănătate de la stat.
Faptul că vaccinații sunt excluși de la testare, deși se îmbolnăvesc și transmit boala, demonstrează că vaccinarea anticovid nu este motivată de interesul pentru sănătatea publică.
Faptul că eficiența vaccinurilor anticovid scade de la o zi la alta fiind necesară acum cea de-a treia doză demonstrează că vaccinarea anticovid nu este motivată de interesul pentru sănătatea publică. Scopul vaccinării nu este oprirea bolii, ci vaccinarea indiferent de eficiența vaccinului și de efectele adverse.
Într-un articol (https://www.theamericanconservative.com/articles/public-health-or-power-play/) postat astăzi pe site-ul The American Conservative, profesorul de teoria guvernării Mark T. Mitchell adresează cîteva întrebări pe care ar trebui să ni le punem cu toții, indiferent de modul în care ne raportăm la vaccinul anticovid:
1. De ce susținătorii vaccinării ignoră imunitatea dobîndită în urma vindecării?
2. De ce informațiile privitoare la pandemie (de pildă, cele legate de originea și transmiterea virusului) au fost sistematic suprimate în timp ce orice altă variantă decît cea oficială a fost discreditată? După cum subliniază profesorul Mitchell, „dacă sănătatea publică ar fi într-adevăr obiectivul urmărit, atunci dezbaterea publică viguroasă și căutarea liberă a adevărului ar fi norma, mai degrabă decît excepția.”
3. De ce ivermectina a fost atît de denigrată în rapoartele guvernamentale și mass-media?
4. Iar cea din urmă întrebare și cea mai importantă: unde și cînd se vor sfîrși toate acestea?
Nu este vorba doar despre (foarte mulți) bani în elaborarea unei scheme de vaccinare constantă anti-covid, precizează profesorul american: este o problemă care ar trebui să-i preocupe pe toți cei care pretind că sunt interesați de aspectul rațional și științific al vaccinării:
„Dacă toată lumea este vaccinată, atunci nu există un grup de control pentru comparație și, prin urmare, nu există un grup prin care putem judeca cu exactitate eficacitatea vaccinului. Acesta este un monopol de cea mai bună calitate și, de asemenea, o protecție excelentă împotriva proceselor: guvernul impune dozele regulate ale unui medicament ale căror efecte pe termen lung sunt necunoscute – și imposibil de cunoscut – pentru că nu vom avea nimic cu care să comparăm. Nu ar mai rămîne decît oamenii vaccinați care îngenunchează cu umilință înaintea unui mandat perpetuu invocat în numele unei garanții promise care nici măcar nu este demonstrabilă.”
Concluzia profesorului american este că derularea campaniei de vaccinare obligatorie care ignoră astfel de întrebări nu se mai întemeiază pe știință, ci pe o știință politizată, care distruge odată cu știința, libertatea însăși:
„«Știința
politizată» este folosită ca bîtă pentru a-i supune pe disidenți. Dar aceasta
nu este știință, pentru că știința necesită o cercetare deschisă și liberă.
Nici politica nu este politică, pentru că politica legitimă necesită dezbateri
libere și viguroase. Este, în schimb, o putere brută travestită în știință.
Combinați acest lucru cu un cor de minioni entuziaști și fățarnici și veți avea
o situație toxică în care puterea este dramatic extinsă și abuzată în numele
sănătății publice. Știința este o victimă evidentă, dar când îmbraci puterea în
haina pseudo-științei, o altă victimă este libertatea.” (https://www.theamericanconservative.com/articles/public-health-or-power-play/ traducerea fragmentelor citate de G. F.)
Mai mult: raționalizarea vieții și a morții printr-o vaccinare definită ca singura măsură logic posibilă în ciuda alternativelor (tratamente simple, imunizarea naturală) și a eficienței tot mai redusă a vaccinurilor anticovid a generat o situație ireală, din care logica și rațiunea au fost la rîndul lor suspendate. Suma lui doi plus doi variază în funcție de situație, fiind stabilită de guvern, CNCAV și DSU.
