Pentru că nu poți să dai mînă cu mînă cu ființa națională, naționalismul mistic din România a întrupat-o în Eminescu, după chipul și asemănarea căruia românii sunt făcuți. Prin urmare, românii seamănă cu Eminescu așa cum sfinții din iconografia bizantină seamănă cu Hristos. Dar ei seamănă cu Eminescu doar atunci cînd sunt față în față cu Eminescu, nu și cînd sunt față în față între ei. Medierea mistică a lui Eminescu are avantajul că îi protejează pe români de interacțiunea directă dintre ei, care deocamdată este însoțită de o ostilitate generală mai mult sau mai puțin reținută.
După cum am mai scris, ortodoxia din România a fost înlocuită cu o ortodoxie a românismului, care le oferă românilor o nouă identitate națională și religioasă, întemeiată într-un nou proiect de țară susținut dacă nu cumva elaborat de Patriarhia Română. Românii se mîntuie în Eminescu într-un sens naționalist-mistic clarificator în privința rolului și semnificației Catedralei Mîntuirii Neamului:
„inima lui Mihai Eminescu circulă prin noi. Se coboară sau urcă și prin asta suntem mai mult sau mai puțin ROMÂNI. Dar tot timpul bate, nu numai pentru a fi, ci pentru a ÎNVIA în condiția nobilă de a fi ROMÂN. [...] bate din nou și parcă și mai tare, pentru a ne aduce aminte CINE SUNTEM cu adevărat! Bate ca o sfântă ÎNVIERE! „Sămânța din care a răsărit acest popor e NOBILĂ! Și poporul nu va pieri decât atunci când românii își vor uita NOBLEȚEA seminției lor!”
[…] Așa a apărut cel ce avea să fie pe veci copilul ETERNITĂȚII românești, Mihai Eminescu! Și dacă prin sângele lui trece neîntinată noblețea poporului român, nu este oare de datoria noastră de a lăsa să curgă astăzi, prin sângele nostru sufletesc, NOBLEȚEA de a fi român a lui Mihai Eminescu? Să ne grăbim să primim cu toată ființa această sfântă transfuzie cu SÂNGE-FORTE, cu grupa sanguină salvatoare a acestui neam.
[…] Și să le spui tu, popor român, că Eminescu n-a scris nicicând: iubesc acest popor crud, criminal, războinic, rasist și asasin, care a conspirat mereu cu malefică „inteligență”, în întunericul lui sufletesc, războaie, ideologii asasine și că n-a proiectat nicicând lagăre și gulaguri în numele RAIULUI pe pământ, decimând sute de milioane de suflete nevinovate!
[…] Și mai ales popor român, ești profund vinovat și de neiertat că-l iubești ABSOLUT pe Eminescu, știind că el, la rândul lui, te-a iubit cu toată ființa sa, crucificându-se pentru tine! Și ar trebui să știi că o astfel de DRAGOSTE nu se iartă, precum nicicând n-a fost iertată sublima și cutremurătoare dragoste a Lui Hristos pentru noi!” (https://www.activenews.ro/opinii/Vinovati-de-Eminescu-202067)
