joi, 13 august 2015

Mister



O sabie medievală poartă „o inscripţie misterioasă care-i încurcă pe cercetători şi-i tulbură pe istorici” (https://uk.news.yahoo.com/medieval-sword-carries-mysterious-inscription-123518629.html#yUGdLXp). Sabia, sau mai degrabă inscripţia, face treaba asta de aproape două sute de ani, de când a fost găsită, în 1825, în Râul Witham.
Dar acesta este un gen de mister pe care-l poţi rezolva gândind, studiind, cercetând, cum spune Frederick Buechner în articolul dedicat "Misterului" din cartea sa Wishful Thinking, articol pe care l-am tradus mai jos. Dacă genul acesta de mistere merită elucidate, este pentru că sunt cumva subordonate misterelor propriu-zise, cele legate de misterul care sunt eu însumi. Mister care ne lasă însă netulburaţi şi fără să încurce pe cineva. Poate pentru că inscripţia originală a fost acoperită de o mâzgăleală, sau doar de mizerie.

*

„Mister

Există mistere pe care le poţi rezolva chibzuind. De pildă, misterul unei crime, al cărei mister trebuie împrăştiat pentru ca adevărul să fie aflat.
Există şi un alt fel de mistere, care nu ascund un adevăr la care să ajungi storcându-ţi creierul, ci al căror adevăr este el însuşi misterul. Misterul sinelui tău, de exemplu. Cu cât încerci să-l pătrunzi mai mult, cu atât mai de nepătruns se arată. Indiferent cât de mult din sinele tău poţi obiectiva şi examina, miezul, partea vie din tine îţi va scăpa întotdeauna, adică tocmai partea aceea care conduce examinarea. Ceea ce înseamnă că nu rezolvi misterul, ci că trăieşti misterul. Şi faci acest lucru nu cunoscându-te pe tine deplin, ci fiind tu însuţi pe deplin.
A spune că Dumnezeu este un mister este totuna cu a spune că nu-l poţi bate-n cuie vreodată. Chiar şi asupra lui Hristos piroanele s-au dovedit în cele din urmă fără efect.”
Frederick Buechner, Wishful Thinking. A Theological ABC, HarperSan Francisco, 1973, p. 64.