Unii trec pe lîngă dimineață, ocolind-o, ferindu-se de ea ca de-o mizerie.
Alții o calcă-n picioare, o scuipă, o batjocoresc. Unii se agață de ea, alții
se-ntorc pe cealaltă parte. Unii își pun căștile, alții ochelarii de soare.
Unii se ascund în tunelul metroului, dar ea e și acolo.
Unii țin sîmbetele, alții duminicile.
Eu țin diminețile toate
și mă-nchin la această icoană a zilei întîi
și a celei de-a opta.
Nici una dintre toate diminețile lumii nu este a lumii.
