Transformarea autoturismelor în armă este o tactică relativ nouă de luptă revoluționară (https://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle-ramming_attack), însă ea face mai puține victime printre adversari decît face transformarea inocenței în armă printre susținători. Mi se pare lămuritoare în acest sens observația din mesajul compus de partenera lesbiană a victimei incidentului din Minneapolis: „On Wednesday, January 7th, we stopped to support our neighbors. We had whistles. They had guns.” (https://www.mprnews.org/story/2026/01/09/renee-goods-wife-releases-statement-about-ice-shooting). Observația demonstrează premeditare („we stopped to support”) și minciună, pentru că nu era vorba acolo de un protest cu fluiere și nici de sprijinirea vecinilor într-un gest de protest, ci de o acțiune de împiedicare a forțelor de ordine cu ajutorul autoturismului folosit în mod clar în acest scop. Concluzia este confirmată de o nouă înregistrare video (https://www.youtube.com/watch?v=MyuMKaRg7l0), din care se vede că Rebbeca, partenera lui Renee, femeia ucisă, i-a provocat în permanență în jurul mașinii pe agenții ICE în timp ce Renee era în mașină, într-o situație care reprezintă simbolic starea de imobilizare a victimelor radicalizării ideologice, folosite pragmatic în atingerea scopului revoluționar ca victime inocente, fapt confirmat într-un mod amplificat după evenimentul tragic.
Cred că Renee mai mult s-a speriat la somația agentului ICE de a ieși din mașină și a încercat nu atît să se sustragă somației, cît să asculte de partenera ei dominatoare, manipulatoare și posesivă, care-i ceruse să rămînă în mașină și să nu iasă pentru că face ea toată treaba. Din perspectiva acestei înregistrări, părerea mea este 1.) că agentul ICE nu era obligat să tragă pentru a-și salva viața, chiar dacă legal gestul lui este acoperit, 2.) că intenția lui Renee nu a fost să intre cu mașina în agentul respectiv, deși agentul putea crede asta cu atît mai mult cu cît acest gen de acțiune nu este unul izolat (https://www.dhs.gov/news/2025/10/04/vehicles-again-used-weapon-attack-against-dhs-law-enforcement-officers-forced-fire; https://www.dhs.gov/news/2025/10/02/two-vehicles-used-weapons-against-ice-officers-operation-midway-blitz-separate) și 3.) că autorul moral al uciderii lui Renee este, pe lîngă partenera lesbiană, populația convertită la spiritul woke și care folosește inocența ca pe un scut uman la adăpostul căruia poate acționa în modurile cele mai criminale cu putință.
Același mecanism funcționează și în cazul spiritului revoluționar care animă revoluția de dreapta, gestul agentului ICE fiind justificat de revoluționarii de dreapta prin invocarea misiunii de apărare a populației de corupția woke. Am văzut acest mecanism pus în funcțiune și în cazul criticilor la adresa includerii cîntecului „Avem o țară” într-un moment festiv organizat de Patriarhia Română, cînd apărătorii cîntecului, care și-ar fi dorit în realitate ca autorul să fie Radu Gyr sau un alt legionar iar conținutul să fie mai explicit legionar, au respins criticile ca pe o formă de agresiune la adresa copiilor care interpretaseră melodia respectivă.
Inocența poate fi folosită cu ușurință ca element destabilizator împotriva unei autorități dominante văzută ca represivă, coruptă, învechită. Ea nu este doar o pîrghie retorică și o armă, ci mai ales o metodă eficientă de acumulare a puterii într-un mod greu de împiedicat odată ce ai reușit să exploatezi tema inocenței înaintea adversarului tău. De aceea, pentru cele două tabere care se confruntă acum pe marginea incidentului din Minneapolis, este esențial ca victima să aibă copii iar agentul care a tras să fie un apărător al copiilor (prin intervenția din trecut, cînd a oprit un pedofil după ce a fost acroșat de mașina acestuia).
În România, monopolul exploatării inocenței îi aparține de departe dreptei, atît prin exploatarea tinerilor uciși în decembrie 1989, iar apoi prin exploatarea victimelor mineriadelor în cadrul reprimării Golaniadei, cît și prin cultul adolescenților legionari, unii arestați sau anchetați încă din perioada cînd erau de-abia la liceu. Cultul tefelismului este doar o altă variantă a acestei valorificări combative a idealismului tineresc, opus natural corupției bătrînului pesedism. Din acest punct de vedere, Nicușor Dan a salvat România nu atît în calitate de lider responsabil, lucid și curajos, ci prin simplul său aspect de copil mare, care se simte inevitabil stingher printre adulți.
Dar așa cum Renee a fost victima propriei partenere, care a imobilizat-o într-o narațiune ideală înainte de a o ține în mașină doar pentru a crește provocarea și presiunea asupra forțelor guvernamentale și pentru a destabiliza trumpismul prin asmuțirea agenților ICE asupra unei victime perfecte, tot astfel și Nicușor Dan este blocat în pătuțul lui de partenerii lui exploatatori și manipulatori, care-l asigură că oricine nu-i aduce jucării potrivite pentru vîrsta lui fragedă atentează la stabilitatea statului român. Mă refer la situația penibilă în care Nicușor Dan a ajuns cînd a inventat o atenție specială acordată de statul elvețian și de care nu am fi aflat fără intervenția lui Patrick André de Hillerin. Cele trei postări ale sale pe marginea acestui subiect ne-au permis să vedem chipul desfigurat al inocenței ideologizate ( vezi la https://www.facebook.com/1067952347/posts/10236396035295460/?rdid=dpeTEPJihGz0TgOF, apoi la https://www.facebook.com/patrickandredehillerin/posts/pfbid0bQRH9Rh6DqjFzNZKKZ6feZycEZjSWCwC9AXyQGVyPJ1sKNaxd6TkaZjn9MjVPHNil și la https://www.facebook.com/patrickandredehillerin/posts/pfbid06hjJVPuYvYCcZAyH9snMhZXT9jxYjKc1xRHhHWUKGoZTpyqGSQGZvctnX2uRgUHal),
