Ascultarea este falsificată în ortodoxie de fiecare dată cînd…
Dar ce este ascultarea? Ascultarea apare în urma hotărîrii de a pune început vieții prin urmarea lui Hristos. Doar ascultarea are început. Răul nu are început. Începutul nu poate fi decît al binelui. Prin neascultare, răul este o întrerupere a începutului pus prin ascultare. Expresia „începutul răutății” este mai degrabă o localizare în timp, decît în ființă. Dar începutul nu este în timp, începutul este în ființă. Începutul ține de ființă, nu de timp. Timpul este o ratare a începutului. Timpul apare prin refuzul începutului.
Cum este falsificată ascultarea în ortodoxia românească? Prin desființarea începutului. Cum este desființat începutul? Prin preferința pentru timp, pentru spiritul veacului, în defavoarea ființei. Spiritul veacului oferă puterea veacului și transformă toate relațiile în relații de putere. Astfel, ortodoxia secularizată transformă ascultarea într-o relație de subordonare a inferiorului față de superior.
Ceea ce este inferior în ortodoxia surogat de astăzi este ființa. Ceea ce este superior este timpul.
