Puțin
a mai rămas pînă la marea confruntare din 21 noiembrie dintre Grasu XXL și
Loredana (https://www.redbull.com/ro-ro/events/red-bull-soundclash-2018).
Am mari emoții, am emoții XXL, fără vrăjeală.
Între
timp, ca să mă liniștesc puțin (hei, pe cine încerc să mint?), mă gîndesc la
albumul lansat recent de Renée Fleming, Broadway (https://www.amazon.com/Broadway-Fleming-Concert-Orchestra-Fisher/dp/B07DQKQ51R),
realizat în continuarea deschiderii Supercupei la fotbal american din 2013, a
spectacolelor Living on Love (2015)
și Carousel (2018).
Am deschis întîmplător radioul
zilele astea pe Radio România Muzical și de fiecare dată am nimerit peste
prezentarea/promovarea noului album al lui Fleming. Ceea ce nu poate să însemne
decît că femeia cîntă bine. M-am bucurat sincer pentru ea.
Reascultînd albumul, mi s-a părut
însă că, din nefericire, e mai mult decît bun. Fleming dă, și aici, lecții de interpretare. Este un master
class. Emoția este băgată în voce ca eurile în produsele alimentare. Problema
e că Fleming cîntă prea bine ca să mai poată cînta pur și simplu. Fleming este
„Vocea” așa cum Elle Macpherson era „Corpul” (The Body, poreclă atribuită de Time în 1989. Cei care i-au acordat
rolul domnei Morsă în The Edge https://www.imdb.com/title/tt0119051/
au avut probabil un răutăcios simț al umorului.)
Această calitate supranaturală a
vocii lui Fleming mi-a amintit nu doar de Diva Plavalaguna din The Fifth Element (https://www.youtube.com/watch?v=a7Dh5QoXv2c),
ci și de albumul lui Kiri TeKanawa, Kiri
Sings Kern (https://www.amazon.com/Kiri-Sings-Kern-Dame-TeKanawa/dp/B000002SK3,
urmăriți o piesă reprezentativă la https://www.youtube.com/watch?v=7Sy5HKI7yMY
).
Poate că nu toate piesele lui Kiri sînt
satisfăcătoare, poate că unora le lipsesc unele nuanțe, după cum a observat
critica muzicală, dar cel puțin toate sînt cîntate omenește. Kiri nu trebuie să
urce pe scenă pentru a cînta: se poate așeza la fel de bine chiar lîngă tine.
„I hear music when I look at
you”, cîntă Kiri. Auzim muzică cînd ascultăm muzicieni ca ea. O astfel de
muzică ne ajută să-i vedem pe oameni și să-i redescoperim. Cînd o ascultăm pe
Fleming, nu auzim decît muzica lui Fleming și nu o vedem decît pe ea.
Sînt foarte curios să aflu cîți oameni și ce
muzică vor rămîne în urma confruntării dintre Grasu și Loredana. Presupunînd, prin absurd, că această confruntare ar avea vreo treabă cu muzica și cu oamenii.
