„Şi Pavel, stând în mijlocul
Areopagului, a zis: Bărbaţi atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte
evlavioşi. Căci străbătând cetatea voastră şi privind locurile voastre de
închinare, am aflat şi un altar pe care era scris: «Dumnezeului necunoscut».
Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L, Îl cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu
vouă.” (Fapte, 17:22-23)
Avem un altar, avem un dumnezeu necunoscut, avem
un popor evlavios. Nu ne lipsește decît un Pavel.
Sfințirea Catedralei Mîntuirii a avut loc în ziua
în care o sărbătorim pe Sfînta Mare Muceniță Ecaterina (din Alexandria).
Ecaterina „deprinsese înţelepciunea tuturor făcătorilor de cărţi, celor de
demult, a lui Homer, a lui Virgiliu, Aristotel, Platon şi ale celorlalţi. Dar
nu numai ale filosofilor, ci şi cărţile doctorilor le-a deprins bine, ale lui
Asclipie, ale lui Hipocrat, Galin şi, în scurt, tot meşteşugul ritoricesc şi
silogistic a învăţat, încât toţi se mirau de înţelepciunea ei.” (https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfintei-marei-mucenite-ecaterina).
Provocat de argumentele Ecaterinei împotriva
cultului păgîn, Împăratul Maximin a adunat din elita timpului cincizeci de
învățați în vederea unei dezbateri publice care să anuleze obiecțiile
Ecaterinei. Nu numai că Ecaterina le-a desființat argumentația, dar unii dintre
ei s-au convertit la creștinism. Prin urmare, au fost uciși de Maximin. Așa cum
au fost și toți cei care, după ce au vizitat-o pe Ecaterina în temniță, s-au
creștinat.
Istoricii moderni consideră că Ecaterina nu a
existat și că în realitate hagiografia creștină a transformat un personaj păgîn,
Hypatia din Alexandria, ucisă de creștini pe la începutul secolului V (viața
ambelor personaje a fost dramatizată, Hypatia în filmul Agora, iar Ecaterina în Decline of an Empire (https://en.wikipedia.org/wiki/Decline_of_an_Empire)
Cîtă vreme în România vom continua
să cinstim un Dumnezeu necunoscut, Ecaterina nu are nici o șansă în fața
Hypatiei. Asemenea Ecaterinei înainte de convertire, Biserica Ortodoxă Română
declară: „Eu bărbat necărturar nu voiesc a avea!”BOR nu este interesată de bărbați creștini, ci de bărbați cărturari. Calitatea de intelectual a ajuns să reprezinte în ortodoxia românească de astăzi o garanție a angajamentului creștin.
BOR petrece mîndră între „bărbați cărturărești”,
fără să fie deranjată de faptul că nici unul dintre aceștia nu este creștin.
Pentru că relația cu creștinii, în lumea de astăzi, este compromițătoare.
Creștinii te fac de rîs: „Şi auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în
râs, iar alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi altădată.” (Fapte,
17:32)
