Nu este curios că intelectualii ortodocși care susțin complementaritatea dintre știința occidentală și democrația liberală, pe de o parte, și creștinism, pe de alta, sunt exact cei care au redefinit creștinismul ca pe un evoluționism spiritual? De fapt, aceste două convingeri sunt inevitabile odată ce ai adoptat o viziune gnostică despre lume și om, care te obligă să crezi în posibilitatea realizării unei societăți perfecte în istorie și într-o știință capabilă „de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase și de amăgiri nelegiuite” (2 Tes. 2, 9-10) cu atît mai mult cu cît confundă duhul faustic cu Duhul Sfînt.
Apropierea
din ultimele două decenii dintre gnosticii ortodocși și oamenii de
știință ortodocși, dintre ortodoxia neognostică și ortodoxia cuantică, ne
anunță că asistăm la coborîrea creierului divin în sinele divin al omului
absolut. Omul nu este decît energie, gînd, vibrație, adevăr ultim al filosofiei perene demonstrat științific și împărtășit recent de dl. doctor Constantin Tuleașcă într-o declarație de credință pur transumanistă recomandată de un site ortodox dedicat luptei împotriva transumanismului (https://r3media.ro/constantin-tuleasca-rugaciune-refacerea-celulei-nervoase-retele-drog/). Fiind însă vorba despre ortodocși, se înțelege de la sine că suntem datori să ne opunem doar transumanismului non-ortodox și globalist, dar să apărăm în schimb transumanismul cosmic, strămoșesc.
Hristos a fost redus la o poveste pentru a transforma povestea
creștină într-una de inițiere în tainele vieții, la fel ca toate poveștile religiilor
lumii. Subiectul ei este învierea, care este o metaforă referitoare la salvarea
individuală la fel de onorabilă precum moksha
în hinduism sau nirvana în budism. Totuși creștinismul patristic oferea o mîntuire inferioară, întrucît viața este inferioară spiritului, iar în creștinism se vorbea prea mult despre viață și persoană și prea puțin despre ființa absolută și transpersonală. Noua ortodoxie i-a redat creștinismului șansa de a reveni printre religiile respectabile intelectual.
