Atunci cînd copiii de astăzi își reclamă dreptul de a învăța doar la ce le place (drept susținut eroic și de o parte dintre părinții lor progresiști), ei nu folosesc această idee doar ca un pretext pentru a nu învăța nimic, ci și ca pe o declarație de apartenență la societatea copiilor. Ceea ce părinții reușesc să priceapă întotdeauna prea tîrziu, unii cu ușurare, alții cu groază, este că din clipa în care copiii lor au acces la internet prin diverse dispozitive, ei au fost decăzuți din drepturi parentale, autoritatea parentală fiind înlocuită de oricine transmite un live pentru reduși mintal. Avînd în vedere însă nivelul de responsabilitate al părinților de astăzi, dependenți la rîndul lor de recunoașterea din partea celorlalți, adică de șantajul colectiv, este evident că șansele unui copil de a crește normal într-o societate normală sunt egale cu zero. Nu doar copilul este luat din familie în societatea digitalizată, ci și părinții: chiar dacă locuiesc cu toții sub același acoperiș, ei locuiesc în realitate în grupul care le solicită prima și ultima reacție din zi la o postare (vezi „Smithereens”, episodul doi din sezonul cinci al seriei Black Mirror, https://en.wikipedia.org/wiki/Smithereens_(Black_Mirror)).
Societatea actuală nu este chiar atît de hedonistă cum pare. Generațiile de astăzi nu mai sunt atît de interesate ca cele din trecut să facă doar cele le place. Dimpotrivă, conștiința colectivistă tot mai puternică și mai răspîndită demonstrează predispoziția membrilor noii societăți de a face mai degrabă ceea ce le place altora, de unde și insistența asupra atitudinilor față de celălalt prin valorificarea incluziunii, empatiei și echității. Instinctul social, calitatea naturală de ființă politică a omului, pe de o parte, și vocația lui personală descoperită prin creștinism, pe de alta, sunt deformate în același timp pentru a putea fi folosite la reconstrucția omului și a societății, a unui nou tip de persoană și a unei noi forme de comunitate.
Fiecare societate, fiecare polis își formează ființa ei socială, zoon politikon-ul ei. Dar în loc să admită că majoritatea credincioșilor ortodocși sunt expuși acestei redefiniri din cauza disponibilității lor de a crede doar ce le convine (ajungînd astfel să creadă ce le convine altora, și anume, grupurilor care au ajuns să înlocuiască trupul lui Hristos), reprezentanții BOR previn asupra efectelor distructive ale individualismului care a fost într-adevăr folosit cu decenii în urmă formării noii conștiințe globale (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2023/12/schimbare-transformare-mutare-si-noua.html vezi și la https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2023/02/nasterea-unei-natiuni-planetare.html), dar care a fost abandonat între timp (cred că în România întemeierea îndelungată prin activismul oengist a noii societății a fost mult accelerată de tragedia din 2015 de la clubul Colectiv; la protestele anticorupție din ianuarie-martie 2017 aceasta era bine închegată, și, după cum am mai arătat, dobîndise deja o clară conștiință colectivă de sine).
