sâmbătă, 17 mai 2025

Progres și transformare

 

Am aflat ceva mai devreme că Auchan Titan, magazinul la care îmi fac cumpărăturile în mod obișnuit, va desființa peste două săptămîni postul de casier. M-a întristat vestea nu doar pentru că anunță o nouă victorie a mașinii asupra omului, ci mai ales pentru că dintre toate magazinele în care am intrat din 2006 (anul deschiderii acestui supermarket) pînă astăzi, aici am întîlnit cele mai umane casiere (după un timp a apărut și un bărbat pe acest post, la fel de uman). Pe măsură ce dezumanizarea generală a societății românești progresa, ca o împlinire a schimbării promise de elită la ciclurile electorale anterioare, lumea doamnelor casiere (împreună cu domnul casier) de la Auchan Titan reprezenta pentru mine o oază neverosimilă de umanitate, de firesc, de rezistență inexplicabilă a unui tip uman care dispăruse demult din orice alt spațiu public. Tot aici am găsit și singura pîine bună, nu doar comestibilă, dintre toate supermarketurile din București și din restul țării în care am intrat de-a lungul acestor ani, fapt care mi-a fost confirmat de toți apropiații care au gustat-o. Este doar o coincidență, desigur, însă nu cred că după plecarea acestor minunați oameni, pîinea produsă de brutăria Auchan Titan îmi va părea la fel de bună, chiar dacă va rămîne neschimbată.

Omul nu putea să fie înlocuit de mașină în mod fizic dacă nu ar fi fost înlocuit metafizic mai întîi. De aceea, nu cred că vor fi prea mulți cumpărători care vor fi afectați altfel decît procedural („și acum ce fac, că s-a blocat cardul!”) de absența acestor casieri, pe care cumpărătorii transformați deja îi percepeau oricum ca pe o versiune primitivă de casieri-roboți. Din fericire, doar inteligența poate progresa, nu și sentimentele.