marți, 26 aprilie 2016

Una groasă



Uneori, din unele librării nu știi cum să ieși mai repede. Cu vreo lună în urmă mi s-a întîmplat să fiu asediat tocmai într-o librărie cu pretenții de o muzică hip house dată la un volum adecvat genului. Cînd i-am atras atenția casierului (pentru că nu cred că se poate vorbi de librar în acest caz), mi-a servit replica cu gusturile nu se discută. Probabil că ideea că ai putea intra într-o librărie pentru o carte, nu pentru muzică, era pentru tînărul respectiv tot o chestie de gust, de opțiune individuală.
Ieri după-amiază am trecut pe la sediul din Gabroveni al librăriilor „Ex Libris” (http://www.anticexlibris.ro/). Am rugat-o pe fata de la casă să-mi indice unde puteam găsi ediția englezească a Aventurilor lui Huckleberry Finn. „Ce-e-e?”, m-a întrebat tînăra, auzind de un titlu atît de obscur încît nu știam dacă trebuia să fiu mîndru ori să-mi fie rușine. Repet titlul. Vînzătoare îmi răspunde scurt: „N-avem!” „Bine,” insist eu, „dar am văzut că pe site cartea apare pe stoc.” Vînzătoarea ridică din umeri și își vede de treabă. Apare un coleg de-al ei, care se oferă să mă ajute: „De cine-i scrisă?” Îi spun. „Ah, da, vedeți că e una groasă ca aia”, face el ușurat, și-mi arată o ediție a operei lui Shakespeare. Înțeleg că treaba e groasă, într-adevăr, și renunț la serviciile celor doi. Găsesc în cele din urmă o ediție care includea și Aventurile lui Tom Sawyer. La casă, fericit și pentru că dădusem în mod neașteptat peste Breakfast of Champions, întreb (pe colegu’) dacă nu au și o ediție a lui Huck de sine stătătoare, și anume exact cea semnalată pe site. Îmi răspunde binevoitor că parcă o văzuse prin depozit, părînd însă cît se poate de hotărît să nu verifice nici în depozit și nici măcar în calculator. Întreb, cu riscul de a fi acuzat de hărțuire, dacă este posibil să o găsesc în sediul din Doamnei. Identificînd în mod corect în întrebarea mea o promisiune de plecare, omul mă asigură pe un ton încurajator că acolo o voi găsi cu siguranță. O vagă încordare din vocea lui îmi dădea de înțeles că acolo voi găsi, de fapt, toate cărțile.
În sediul din Doamnei lucrurile au decurs în mod normal. Spre surprinderea mea, angajatele de-acolo m-au ajutat să găsesc cartea în mod civilizat și chiar binevoitor. O carte care exista de altfel în 30 de exemplare și în sediul din Gabroveni, după cum mi-a precizat tînăra de la casă la rugămintea mea.
          Librăriile nu dau faliment pentru că oamenii nu mai citesc. Dacă ar fi așa, librăria on line Elefant.ro nu ar prospera. Librăriile dau faliment pentru că atunci cînd nu o fac lată cu adaosuri comerciale nesimțite, o fac groasă cu angajați nesimțiți.