Eugen Tomac e de părere că Putin are o părere proastă despre români. Mai precis, Tomac crede că Putin îi disprețuiește pe români (https://www.antena3.ro/video/cum-ii-vede-eugen-tomac-pe-putin-si-trump-unul-ne-dispretuieste-celalalt-este-influent-226430.html). Nu dispunem de posibilitatea de a măsura nivelul disprețului, dar nu cred că mă-nșel foarte grav dacă afirm că Putin se apropie destul de mult de nivelul atins de Iohannis și elita intelectuală din România în disprețul lor față de români. Abil, Mihai Gâdea nu i-a cerut lui Tomac și părerea lui despre părerea lui Zelenski despre români. Poate și pentru că toată lumea, în România și în afara ei, știe că Zelenski nu se împiedică deloc în respectul lui pentru români și pare puțin probabil ca Nicușor Dan să fie capabil să inspire liderului oricărei țări, nu doar lui Putin și Zelenski, măcar o brumă de respect pentru români și pentru statul român. Cînd îl privești și-l asculți pe Nicușor Dan, respectul nu este chiar prima calitate care-ți trece prin cap, deși primul lucru care i-a venit în minte lui Tomac a fost că Nicușor Dan va scrie istorie. Să sperăm mai degrabă că nu va lăsa urme ireparabile.
Devin ținta disprețului oamenii slabi de caracter sau de minte. Ei sunt cu atît mai disprețuiți cu cît sunt mai nedemni de rangul înalt sau de moștenirea valoroasă pe care au primit-o. Nimeni nu este însă mai demn de dispreț decît cel care crede că „se respectă” doar pentru că se îmbracă în haine de firmă, pentru că are o mașină scumpă și își permite vacanțe costisitoare sau pentru că mănîncă la mall, în timp ce-i disprețuiește pe toți ceilalți pentru că se respectă în același fel, toți aceștia știind foarte bine că merită nu doar disprețul propriilor conducători (în acest sens se poate spune că avem conducătorii pe care-i merităm), ci și pe cel al străinilor și, mai ales, disprețul tuturor românilor din trecut care au trăit și murit cu demnitate.
Oricine ocupă un loc însemnat într-o ierarhie sau o poziție înaltă în istorie bătîndu-și joc de ele fie doar și prin nepăsare, este demn de dispreț. Chiar dacă în timpul vieții lui va continua să-și bată joc de sine și de ceilalți din națiunea crezînd că în felul acesta se respectă, mai devreme sau mai tîrziu pînă și amintirea existenței lui va fi ștearsă.