Iohannis și-a încheiat discursul prin care își prezintă demisia prin formula „Dumnezeu să binecuvînteze România”. Întrucît nimeni nu-l poate acuza de simpatie pentru România și nici de respect față de Dumnezeu, este evident că Iohannis a ieșit din scenă prin aroganța sa caracteristică. De fapt, printr-o aroganță supremă, ultimă. A folosit formula în mod sarcastic, cu trimitere directă la secta lui Georgescu și la naționalismul mistic dezvoltat în special în ultimii zece ani. Chiar dacă numele lui Georgescu nu este rostit, el poate fi presupus cu ușurință avînd în vedere că el este cauza plecării grăbite a lui Iohannis, făcută sub amenințarea demiterii. Prin urmare, formula de încheiere a lui Iohannis este de fapt un fel de blestem: „Dumnezeul (lui Georgescu) să binecuvînteze România!”
