Păcatul, minciuna și moartea nu sunt opuse binelui, adevărului și frumosului. Sunt opuse Căii, Adevărului și Vieții. Fără Hristos, binele, adevărul și frumosul pot deveni oricînd instrumente ale răului. Acest lucru se-ntîmplă în Apus cel puțin de la Renaștere încoace.
Odată transformate în instrumente ale răului, aceste valori continuă să fie folosite pentru a transforma și Biserica. După cum vedem că s-a întîmplat în aproximativ ultimele două decenii în BOR, discursul umanist și cel gnostic despre valori l-au transformat chiar și pe Hristos într-un mijloc de dezvoltare personală, adică într-o cale de realizare a anti-persoanei.
