Aflăm din cotidianul Patriarhiei Române că „Părintele ieromonah Neofit a schițat la final felul în care a abordat această tematică interesantă: «Prezentarea a încercat să facă o legătură între spiritualitate și psihologie printr-o incursiune pe tărâmul concret al psihologiei, aducând în atenție autori americani precum John Welwood. […] În paralel cu această abordare, ar fi interesant să vedem în ce măsură o actualizare isihastă astăzi poate aduce în atenție alți psihiatri sau psihoterapeuți importanți precum John Welwood, cunoscut ca un pionier al psihologiei transpersonale».” (https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/conferinta-despre-isihasm-la-facultatea-de-teologie-ortodoxa-din-bucuresti-175869.html)
Întrucît creștinismul are vocația persoanei, orice creștin, și mai ales un creștin ortodox ar trebui să fie precaut cînd aude de noțiuni precum „transpersonalul”. De fapt, avînd în vedere eforturile recente ale ierarhiei de a asocia spiritualitatea ortodoxă cu principii necreștine, mă tem că ar trebui să fim precauți în legătură cu fiecare afirmație legată de învățătura de credință făcută de liderii ortodocși. Modul deschis, public și cumva provocator chiar în care liderii ortodocși acționează în acest proiect evident de subminare a învățăturii ortodoxe (așa cum au făcut-o în cazul organizării la Mănăstirea Sihăstria Putnei a unui seminar de mentalitate deschisă, https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2022/09/crezul-mentalitatii-deschise-in-bor.html; deschiderea BOR spre sincretismul religios este însă mai veche, dacă ținem cont de faptul că un maestru al spiritualității New Age precum călugărul franciscan Richard Rohr era invitat la Mănăstirea Sîmbăta de Sus încă din 2012 https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2022/06/ortodoxia-new-age.html) sugerează că ierarhiei nu-i pasă ce crede laicatul ortodox despre acest proiect susținut de convertire a spiritualității ortodoxe într-o formă de practică de tip mindfulness pe de o parte și de atribuire a unor valori creștine sistemului mentalității deschise pe de alta.
Patriarhia Română promovează dezvoltarea personală atît la nivel psihologic-motivațional (https://ziarullumina.ro/societate/psihologie/gasirea-identitatii-si-stabilirea-valorilor-158300.html, https://ziarullumina.ro/societate/psihologie/cum-construim-o-stima-de-sine-sanatoasa-158433.html), cît și la nivel esoteric, manifestîndu-și în acest caz disponibilitatea pentru asimilarea experienței mistice a religiilor orientale. Ora et labora: ortodoxiei corporatiste, BOR îi oferă etică corporată deghizată în etică creștină; ortodoxiei mistice îi oferă desprinderea transpersonală de ego deghizată în isihasm. Mai mult ego pentru primii, deloc ego pentru ceilalți. În acest timp, Hristos este transformat în Fratele-coleg pentru angajații din departamentele corporației și în Maestrul Interior pentru persoanele spirituale din instituțiile BOR (instituții de învățămînt și mănăstiri).
John Welwood, mort în 2019, nu a fost doar un psihoterapeut, ci și un budist practicant care a combinat psihologia și spiritualitatea orientală. În România, el a fost publicat de editura Elena Francisc (https://www.elenafrancisc.ro/ro/Colectii). Sloganul editurii este „Cărțile Maestrului Interior”. Din fericire, românii interesați au în plus șansa de a-și întîlni sau descoperi Maestrul Interior la Școala Maestrului Interior: https://calatoriainimii.ro/evenimente/scoala-maestrului-interior-prezentare/. Iar acum, cu ajutorul teologilor ortodocși, nici un credincios ortodox nu se mai poate plînge că nu știe cum să-și descopere Maestrul Interior.
Welwood a fost directorul Institutului de Studii Integrale din California (California Institute of Integral Studies, https://en.wikipedia.org/wiki/California_Institute_of_Integral_Studies). Întemeiat în 1951, Institutul a devenit, prin colaborarea lui Alan Watts, forța decisivă de răspîndire a misticismului asiatic în Statele Unite și principalul catalizator al spiritualității New Age:
„Unii fondatori ai Academiei (în special Gainsborough) doreau ca Academia să ofere studii ale culturii asiatice pentru a pregăti oamenii să se implice în afaceri în Asia, în timp ce alții (Watts și Chaudhuri printre ei) «s-au preocupat de transformarea efectivă a conștiinței umane» Gruparea lui Watts a cîștigat și Academia a cultivat «viața autentică din căile hinduse, budiste și taoiste la nivelul misticismului înalt: o preocupare respingătoare pentru academicieni și disprețuitoare pentru oamenii de afaceri, amenințătoare pentru evrei și creștini și irațională pentru majoritatea oamenilor de știință»” (Alan Watts, In my own way, Novato, CA: New World Library, p. 234, citat în Joseph L. Subbiondo, „CIIS and American Higher Education”, Integral Review, June 2011, Vol. 7, No. 1, p. 12, http://www.integral-review.org/documents/Subbiondo,%20Vol.%207,%20No.%201,%20CIIS%20Special%20Issue.pdf )
Iată obiectivele unei ședințe de pregătire organizată de Welwood:
„În această tabără de meditație veți învăța să intrați în acest «corp de înțelepciune» prin intermediul senzației, simțirii și conștientizării. Prin concentrarea în burtă și în inimă, veți învăța să vă deschideți față de sentimente și emoții, să urmăriți fluxul locului și stării voastre și să desfaceți modelele condiționate care vă blochează accesul la corp în calitatea lui de cîmp de prezență.” http://www.johnwelwood.com/embodiedPresence.htm
O lucrare editată de Welwood și întitulată Magia cotidiană: calea spirituală a vieții de zi cu zi (Ordinary Magic: Everyday Life as Spiritual Path, https://www.amazon.com/Ordinary-Magic-Everyday-Life-Spiritual/dp/0877735972) este prezentată astfel:
„Această carte inspirată dezvăluie cum simpla practicare a mindfulness-ului poate fi o parte magică și transformatoare a vieții de zi cu zi a oricui. Treizeci și cinci de eseuri ample scrise de profesori spirituali bine-cunoscuți, terapeuți și artiști creativi arată cum deprinderea de a te concentra asupra conștientizării (awareness) poate aduce o nouă bogăție activităților tale obișnuite; modul în care mindfulness poate intensifica activitățile creative, cum ar fi pictura, scrierea unui jurnal sau cîntatul la un instrument; modul în care conștientizarea contemplativă îmbunătățește atît bunăstarea fizică, cît și cea psihologică; și modul în care meditația poate contribui la relații mai bune cu familia, comunitatea și lumea în general.”
Iată ce declara într-un interviu Welwood, maestrul spiritual recomandat de liderii ortodocși în cadrul unei conferințe despre isihasm susținută săptămîna trecută la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București:
„Dacă budismul vrea să prindă rădăcini pe deplin în psihicul occidental, atunci el trebuie să devină mai iscusit în ceea ce privește dinamica psihicului occidental, care este destul de diferit de psihicul asiatic. Avem nevoie de o perspectivă mai largă care să recunoască și să includă două căi diferite ale dezvoltării umane – pe care le-am putea numi creștere și trezire, vindecare și trezire sau a deveni o persoană umană adevărată și a trece cu totul dincolo de persoană. Nu suntem doar oameni care învață să devină Buddha, ci și Buddha care se trezesc în formă umană, învățînd să devenim pe deplin umani.” (https://tricycle.org/magazine/human-nature-buddha-nature/)
Ironia este că părintele Neofit, care l-a prezentat favorabil pe Welwood, a fost introdus și recomandat de unul dintre reputații apologeți din ortodoxia actuală. Dl. Adrian Lemeni este un profesor universitar de teologie ortodoxă care a publicat cîteva lucrări de apologetică ortodoxă și care conduce cursuri universitare și doctorale de apologetică: „conf. dr. Adrian Lemeni l-a prezentat pe părintele Neofit, evidențiind faptul că ieromonahul «s-a angajat în cercetări cu o paletă foarte largă: economie, teologie, drept, psihologie. Sunt arii multiple și cred că părintele s-a angajat foarte consistent în studiul acestora. Recurgând la oameni de forță din aceste domenii, dar mai puțin cunoscuți, ei nefiind aliniați la o poziționare deseori ideologică, părintele Neofit a reușit să valorifice extraordinar de multe lucruri, inclusiv din perspectiva tradiției patristice și în mod particular din cea a tradiției mistice».” (https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/conferinta-despre-isihasm-la-facultatea-de-teologie-ortodoxa-din-bucuresti-175869.html)
