Post-umanismul este desăvîrșirea umanismului, a vechii idei că omul este măsura tuturor lucrurilor. Convingerea că este măsura tuturor lucrurilor îl face pe individul post-uman să creadă că el dă măsura tuturor lucrurilor. A da măsura lucrurilor înseamnă a le refuza orice posibilă predeterminare în vederea determinării nu atît a unei noi esențe, cît a unei noi funcții: libertatea de expresie este folosită pentru a bloca libera exprimare; diversitatea rea este folosită pentru a bloca diversitatea bună; toleranța față de rău pentru a justifica intoleranța față de bine; libertatea religioasă pentru a controla și descuraja orice afirmare publică a unui adevăr religios unic și exclusiv. Dar asta înseamnă că post-umanismul este o mișcarea post-normativă, în sensul în care individul post-uman nu doar că dă legi, dar este mai presus de ele. Legiuitor mai presus de legi, individul post-uman se crede nimic mai puțin decît dumnezeu însuși.
Vechea propunere a satanei a devenit cumva mai generoasă între timp: omul nu devine ca Dumnezeu cunoscînd binele și răul, ci devine Dumnezeu definind și redefinind în mod absolut liber, adică absolut arbitrar, binele și răul. Vedem lucrul acesta întîmplîndu-se pretutindeni: nu doar în spațiul public, nu doar în școală (unde elevii sunt obligați de profesori să participe la ritualurile de incluziune, de sărbătorire a halloween-ului inclusiv prin filme cu vampiri difuzate în clasă, cum se-ntîmplă la unele școli din București, de apreciere a BLM, LGBT și a fenomenului transgender), ci și în Biserică, unde credincioșii ortodocși sunt catehizați în acord cu noile principii ale toleranței, diversității și incluziunii.
Scopul răului nu este desființarea creștinismului și a Bisericii și nici moartea omului, ci transformarea creștinismului și a Bisericii. Cît despre moartea omului, probabil că este vorba despre o neînțelegere. Răul este convins că are o ofertă nu neapărat mai bună, dar cel puțin mai atractivă decît cea a lui Dumnezeu: și anume, să-l facă pe om să spună „vie împărăția mea; facă-se voia mea precum în cer, așa și pe pămînt”.
