Confruntată cu un proiect de lege care o împiedică să-și împlinească lucrarea mîntuitoare, Biserica Ciprului și-a exprimat poziția prin comunicatul Sf. Sinod al Bisericii Ciprului adunat în sesiune de urgență (https://orthochristian.com/153820.html). Atitudinea ierarhiei cipriote este un model și o mustrare pentru orice ierarhie bisericească obișnuită să se ascundă, să se exprime ambiguu sau deloc în chestiunile esențiale și urgente și care se lasă reprezentată de purtătorul cuvintelor altora, împiedicînd astfel lucrarea lui Hristos și transformînd biserica pe care o conduce în piatră de poticnire față de cei mai mici dintre credincioși.
Legea aprobată ieri de parlamentul cipriot pedepsește „folosirea terapiei de conversie, anunțul sau publicitatea terapiei de conversie cu închisoare de pînă la doi ani și/sau amendă de pînă la cinci mii de euro” (legea a fost votată cu o majoritate de 36 la 6, https://www.politicallore.com/in-cyprus-for-persuasion-not-to-change-sex-you-can-end-up-in-jail/36220). Biserica Ciprului a fost de acord cu legea după ce au fost introduse unele amendamente care permit preoților să acorde îndrumare duhovnicească homosexualilor (https://cyprus-mail.com/2023/05/24/ngo-accuses-church-of-being-behind-hate-crimes/). Mi se pare însă relevant mesajul ierarhilor ciprioți, care în declarația lor nu au folosit doar argumentele civile ale drepturilor omului (în mod esențial, dreptul la libertate religioasă), ci și o observație evanghelică care face diferența dintre umanism și creștinism:
„Prin urmare, facem apel către membrii noștri din Parlament să nu distrugă tot ce este sănătos în această țară. Degenerarea spirituală a societății nu poate ajuta cu nimic un popor care luptă pentru supraviețuirea națională. Dacă lumina Învierii Dumnezeului-Om Iisus Hristos poate lumina inima omului, atunci ea poate transforma și întreaga persoană. Biserica se roagă mereu cu dragoste și smerenie pentru persoana care se luptă și se pocăiește.” (https://orthochristian.com/153820.html).
De fapt, dacă terapia de conversiune sexuală, deghizată ca educație sexuală, urmărește trecerea de la statutul heterosexual la cel homosexual, atunci încercarea de a facilita revenirea la starea de normalitate ar trebui numită deconversie. Confuzia dintre termeni este întreținută pentru a sugera că tocmai revenirea la normalitate ar fi un proces de conversie, adică de schimbare a unei situații date, așa cum printr-o pervertire sofistă a termenilor și gîndirii, propunerea de precizare a căsătoriei în Constituție prin referendumul din 2018 a fost descrisă de adversarii realității ca redefinire a căsătoriei, descriere considerată corectă de 80% dintre ortodocșii români. Astfel definită, conversia ca încercare de revenire la starea de normalitate trebuie interzisă (vezi raportul publicat de Fundația Friedrich-Ebert în 2019, “The LGBT Movement in Cyprus. Activism, Law, and Change Across the Divide”: “Conversion therapies, whereby LGBT people are put under a psychological process to reverse their sexual orientation or gender identity by mental health workers and clinical psychologists should be banned.” p. 8 https://library.fes.de/pdf-files/bueros/zypern/15949-20200213.pdf)
Aceiași oameni
care susțin schimbarea opțiunii sexuale și a sexului nu doar prin consiliere psihologică, ci și prin tratament chimic, hormonal și chirurgical, se împotrivesc terapiei de deconversie, de decondiționare mintală de o minciună. Totuși, dacă este adevărat că opțiunea homosexuală este naturală și înnăscută, de ce este nevoie de o asemenea concentrare de forțe pentru a o elibera, de ce a fost nevoie pînă și de mobilizarea intelectualului creștin al României, dl Andrei Pleșu, pentru a ne arăta cu ocazia referendumului pentru familie că riscam să pierdem virtutea creștină a iubirii de aproapele?
După ce au susținut necesitatea educației sexuale în școală pentru a favoriza normalizarea homosexualității, ei cer acum criminalizarea normalității. Logica acestei solicitări este următoarea: nu-ți poți schimba orientarea sexuală dacă ești homosexual. Nu o poți schimba decît dacă ești heterosexual. Tratamentul pentru schimbarea sau anularea identității sexuale biologice este un tratament științific; în schimb, consilierea pentru revenirea la sexul biologic pe care-l ai din momentul concepției (nu de la naștere) este considerată o formă de abuz și este neștiințifică. Despre ce știință este vorba aici?