Dincolo de
puterile miraculoase dovedite deja prin înmulțirea susținătorilor așa cum înmulțea
Hristos pîinile și peștii (metaforă confirmată de altfel în intervalul următor
primului tur al prezidențialelor, cînd, după ce a fost consumat de mușcăturile
instituțiilor statului, din electoratul lui Georgescu au mai rămas doar cîteva
coșuri pline cu fărîmituri, cf. Matei 14, 20), Călin Georgescu și-a demonstrat
puterile unindu-i pe etnicii români suprematiști cu oamenii care are valoare de
alte etnii, pe yoghinii păgîni cu yoghinii ortodocși, a readus apele sacre ale
României în matca lor originară și a făcut multe alte lucruri cu neputință la
om, dar cu putință la trimisul lui Dumnezeu pe pămînt. Nu ar trebui să ne surprindă așadar dacă teologii de la chilia aurită vor încerca împreună cu alți teologi de cuib să ne explice că programul lui Georgescu este inspirat direct din teologia Sfîntului Maxim Mărturisitorul despre lucrarea unificatoare a lui Hristos și despre posibilitatea omului de a participa la depășirea separărilor din creație.
În timpul lui liber, Georgescu ne-a băgat și în Schengen, Uniunea Europeană înțelegînd că este mai bine pentru ea cu România în Schengen și cu Georgescu în afară, decît cu Georgescu înăuntru și cu România pe-afară.
