Mother Mary your children are slaughtered
Some of you mothers ought to lock up your daughters
Who's protecting the innocenti
Heap big trouble in the land of plenty
Tell me how we're gonna do what's best
You guess once upon a time in the west
Some of you mothers ought to lock up your daughters
Who's protecting the innocenti
Heap big trouble in the land of plenty
Tell me how we're gonna do what's best
You guess once upon a time in the west
Dire Straits, ”Once upon a
Time in the West”
Ce s-a petrecut cîndva în vest se întîmplă acum în
est. A susține că pe homosexuali nu-i interesează adopția copiilor este o
minciună sfruntată: ei își doresc căsătoria pentru a se hrăni din iluzia că au
o relație normală, iar adopția ar consolida această iluzie. Pentru că o
minciună nu are nevoie doar de o altă minciună pentru a putea funcționa: are
nevoie în special de o minciună mai mare. Bineînțeles, acest gen de asociere ar
deveni o ciudățenie tot mai mare, prelungind confuzia partenerilor asupra
copiilor adoptați. Într-un fel, acest proiect al identității nedefinită, dar
definibilă este cam tot ce a mai rămas din visul american: chiar dacă nu ai ajuns cineva, poți
oricînd să ajungi altcineva.
În același timp, legalizarea „căsătoriei”
homosexuale ar putea reduce confuzia partenerilor homosexuali aruncînd întreaga
lume în confuzie. Pentru că în urma legalizării „căsătoriei” homosexuale, căsătoria nu ar mai însemna nimic. Se aplică în acest caz același principiu prin care un grup poate destabiliza un stat introducînd pe teritoriul
lui o cantitate uriașă de bancnote false: chiar dacă banul falsificat nu poate
deveni niciodată un ban adevărat, o anumită cantitate de bani falși poate anula
valoarea banilor adevărați.
Așadar, cei care le reproșează susținătorilor
familiei (ar trebui să ne obișnuim să folosim această noțiune ca atare, evitînd
pleonasme de tipul „familie normală/naturală/tradițională”) că se tem în mod
nejustificat de posibilitatea ca partenerii homosexuali să adopte copii în urma
legalizării „căsătoriei” între homosexuali, sînt neinformați (în cel mai bun
caz). De regulă însă, este vorba de activiști pro-homosexualitate care știu
exact ce au de făcut, știu exact care este suma de bani falși care trebuie introdusă în țara noastră pentru a întrerupe circuitul valorilor prin devalorizarea lor. Sînt oameni cu experiență, care ne cunosc mai bine decît ne cunoaștem noi, oameni care și-au realizat
punctual obiectivele în vest. Acesta este și motivul pentru care ei pun acum în
balanță standardele de bunăstare din vest cu principiile moralei creștine din
est. Grea decizie pentru românii din străinătate, care și-au părăsit țara
pentru aceste standarde, dar una ușoară pentru milioanele de țărani pe care
țara i-a părăsit demult și pe care i-ar fi uitat de-a binelea dacă nu ar avea
nevoie de ei pentru a-i vinde din nou și din nou.
În zilele de 6 și 7 octombrie vor vota două diaspore: cea dinafara țării, și cea din țară, dar pe care țara a lăsat-o pe dinafară.
„...Yes, it's no use saying that
you don't know nothing
It's still gonna get you if don't do something
Sitting on a fence, that's a dangerous course...”
It's still gonna get you if don't do something
Sitting on a fence, that's a dangerous course...”