Pentru ca România să redevină o democrație, ar trebui ca cei aflați la guvernare să recunoască public că alegerile prezidențiale din 2024 au fost manipulate de partidele pro-occidentale (https://snoop.ro/mirosul-banilor-din-campanie-aur-si-pnl-au-dat-peste-3-milioane-de-euro-la-realitatea-sapte-televiziuni-au-promovat-psd/, https://snoop.ro/anaf-a-descoperit-ca-pnl-a-platit-o-campanie-care-l-a-promovat-masiv-pe-calin-georgescu-pe-tiktok/). Refuzul coaliției guvernamentale de a recunoaște această falsificare a alegerilor a dus la falsificarea democrației. Dar dacă România are din 6 decembrie 2024 un simulacru de democrație nu este doar pentru că forțele binelui doresc să-și ascundă pe cît posibil coarnele, ci și pentru că suveraniștii, naționaliștii, noii ortodocși și celelalte specii ideologice invazive care pretind că reprezintă poporul, neamul românesc și ortodoxia refuză această recunoaștere, preferînd să creadă în miracolul nașterii mai presus de fire a lui Călin Georgescu, zămislit din sufletul neamului românesc și din algoritmii lui Dumnezeu de pe Tik-Tok. Apariția minunată a lui Călin Georgescu a tulburat însă segmentul educat și clasa de mijloc, care i-au cerut cerului adevărat, adică cerului european, să le trimită pe adevăratul Mesia, minune realizată cu atît mai ușor cu cît divinitatea europeană nu avea la dispoziție prea mulți Mesia adevărați la vremea respectivă. Astfel, unii vor sărbători în curînd un an de cînd Nicușor Dan l-a învins pe balaur și l-a umplut de ridicol pe profetul mincinos, pe cînd ceilalți își vor redeschide tik-tokul în speranța că Dumnezeu le va da un semn în legătură cu reluarea turului doi, de preferință un cal alb.
Am încercat să înțeleg ce a vrut să spună Nicușor Dan cînd le-a reproșat celor care-l contestau în ianuarie la Focșani că nu se gîndesc la pasul următor: „Uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele! Nu gândiți numai pasul unu! Gândiți și pasul doi! Aveți o responsabilitate pentru voi. Aveți o responsabilitate pentru copiii voștri, aveți o responsabilitate pentru România întreagă.” (https://agerpres.ro/politic/2026/01/24/24-ianuarie-nicusor-dan---mesaj-catre-cei-care-au-huiduit-la-focsani-este-un-drept-dar-vine-si-cu-o---1521683)
Altfel spus, nu vă mai gîndiți la minuni! Fiți raționali! În primul rînd, mi se pare că observația președintelui României este destul de riscantă venită din partea cuiva care a cîștigat alegerile tocmai cu sprijinul alianței politice care a gîndit atît de prost toți pașii încît a creat o criză de legitimitate fără precedent în istoria statului român. Practic, din cauza coaliției pro-europene, statul român a ajuns să fie condus din 6 decembrie 2024 doar în virtutea forței brute, o jumătate din electorat refuzînd să creadă în realitatea democrației iar cealaltă jumătate refuzînd să creadă în necesitatea ei cîtă vreme asistații social și analfabeții funcțional au drept de vot. Avînd în vedere gesturile politice demonstrate de reprezentanții puterilor statului în special în ultimii doi ani, am ajuns la concluzia că, departe de a le reproșa suveraniștilor că nu gîndesc, așa cum mi s-a părut inițial, Nicușor Dan le reproșa acestora tocmai faptul că gîndesc și anume că gîndesc autonom, liber și independent de acele prompts and cues venite de la centru fără de care oamenii responsabili care conduc România nu îndrăznesc nici măcar să respire. Dacă interpretarea mea este corectă, atunci mesajul președintelui României este în acest caz că nu contează cît de bine cîntărești, planifici și acționezi. Ce contează este măsura în care dispui de puterea necesară de a face ca acțiunile tale să nu conteze, indiferent de nivelul lor de iresponsabilitate și de potențialul lor distructiv. A crede că responsabilitatea pentru proprii copii și pentru România se manifestă prin decizia personală și liberă pentru binele lor înseamnă de fapt în mediul UE suprema iresponsabilitate. Un român responsabil, matur și stăpîn pe sine este unul convins că UE este responsabilă pentru noi și că a gîndit și decis toți pașii necesari, astfel încît românii responsabili nici măcar nu mai trebuie să-i facă la propriu, ci doar să se lase purtați în direcția bună. Doar atunci se întîmplă miracolele adevărate, cele care îl ajută pe om nu să meargă, ca în episodul biblic al vindecării paraliticului, ci ca lumea să meargă pentru un om care poate în sfîrșit să nu mai facă nimic altceva decît să privească cerul salvator al Uniunii Europene.
