duminică, 21 aprilie 2024

Naționalismul, una dintre curiozitățile lumii fluide

 

Nu este curios că în condițiile în care patriotismul a fost efectiv eliminat din societatea românească prin reducerea lui la o nostalgie național comunistă și național legionară, Ministerul Educației a elaborat și publicat recent un „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură” (https://lege5.ro/Gratuit/ge2tanzsgy3dc/codul-de-conduita-pentru-preventia-si-sanctionarea-xenofobiei-radicalizarii-si-discursului-instigator-la-ura-din-22032024) prin care naționalismul este condamnat în mod direct prin plasarea simbolurilor identitare pe același plan cu „imaginile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob (art. 6, lit. a.)? De fapt, poate că nu este chiar atît de curios: dacă vrei să resuscitezi interesul pentru un lucru uitat, este destul să-l interzici, mai ales atunci cînd ești în criză de timp. Și să-l interzici în special printre cei care au nu doar o curiozitate mai trează, ci și o conștiință mai puternică a dreptății și a libertății. Pe această conștiință a tinerilor au mizat toți cei care au avut nevoie de ei, mai precis de sîngele lor, pentru a schimba ordinea lucrurilor: legionarii, comuniștii, neoliberalii.

Impresia mea că intimidarea și penalizarea elevului Vlad Țăranu (https://www.agerpres.ro/comunicate/2024/03/26/comunicat-de-presa-alianta-pentru-unirea-romanilor--1270536; https://www.podul.ro/articol/23252/dreptate-pentru-vlad-patriotismul-nu-este-ilegal-elev-in-clasa-a-x-a-la-colegiul-tehnic-george-baritiu-din-baia-mare-vlad-taranu-a-fost-sanctionat-cu-scaderea-notei-la-purtare-pentru-ca-a-sustinut-ca-basarabia-e-romania-ceea-ce-reprezinta-un-adevar-indubitabil) a fost deliberat provocatoare prin absurdul ei și cred că această strategie este confirmată acum prin acest Cod de conduită: nu văd cum ar putea fi caracterizat acest Cod de conduită altfel decît ca un discurs instigator la ură de sine, la ură față de identitatea personală și față de cea națională. Cum se poate manifesta o personalitate obligată să se nege pe sine altfel decît în mod patologic?  Poate o astfel de personalitate să dezvolte „relații armonioase, raționale și echilibrate” (art. 4. 1)? Este greu de crezut că specialiștii din educație nu știu că interzicerea atașamentului natural față de propriul neam poate duce exact la manifestările patologice cauzate de exacerbarea acestui atașament, după cum au demonstrat-o episodul legionar și cel comunist (mai ales în fazele lui finale, prelungite după 1990 în discursul vadimist). Dacă am dreptate, atunci ne putem aștepta în viitorul apropiat atît la manifestări mai clar antisemite decît cele cîteva cazuri destul de bizare din ultimii ani (https://www.dw.com/ro/maia-morgenstern-%C8%99i-cine-%C3%AEncurajeaz%C4%83-discursul-urii/a-57035617), precum și la reprimarea mai severă a unor gesturi firești de recunoaștere a identității naționale.