Cei mai mulți creștini se află într-un carusel: sunt plini de ei pentru că sunt goi de Hristos și sunt goi de Hristos pentru că sunt plini de ei. Avem o credință slabă în Dumnezeu pentru că avem o credință puternică în noi înșine și avem o credință puternică în noi înșine pentru că avem o credință slabă în Dumnezeu. Viața în trup contează mai mult pentru mine pentru că viața în duh contează mai puțin și viața în duh contează mai puțin pentru că viața în trup contează mai mult. Puținătatea credinței îmi întărește necredința, iar necredința îmi slăbește credința.
În afara
caruselului este crucea. Din acest motiv, nu vom putea dobîndi niciodată credința,
viața și creșterea în Hristos cîtă vreme rămînem în carusel. Cu toate acestea,
ne străduim toată viața să aducem pînă și crucea în carusel, încercînd să vedem în cursa de carusel singura cruce posibilă. Mulțimea care-l batjocorea pe Hristos, cerîndu-i să coboare de pe cruce, confunda crucea cu un carusel.
Din carusel nu ne scoate nimeni. El se rotește veșnic prin lucrarea noastră unită cu lucrarea celui rău. Noi singuri putem renunța la carusel și reușim de fiecare dată cu ajutorul lui Dumnezeu. Doar de pe cruce nu putem coborî, ci suntem scoși atunci cînd lucrarea noastră, care este lucrarea lui Hristos, s-a împlinit, iar trupurile noastre sunt pregătite pentru înviere.
