Mîntuirea a fost coruptă și redusă la o formă de psihoterapie de indivizii care cunosc exact diferența esențială dintre mîntuire și terapie. Dacă confruntarea din pustie dintre Hristos și satana s-ar fi prelungit, a patra ispită ar fi fost formulată cel mai probabil prin propunerea mîntuirii ca o formă de vindecare prin împăcarea cu sine și cu lumea. În definitiv, nu este mîntuirea o salvare de suferință?
