Gîndirea critică este o etichetă sub care se ascunde gîndirea de grup (groupthink). Doar gîndirea de grup are calitatea gîndirii și doar grupul dominant se bucură de autoritatea, privilegiul și monopolul gîndirii critice.
Într-o lume în care nu există decît gîndire de grup, orice apel la o gîndire personală, la efortul de a gîndi cu propria minte ascunde de fapt îndemnul de a gîndi „ca noi”, pentru că asta înseamnă a gîndi. A gîndi nu „ca ei”, ci „ca noi”, definește în plus condiția gîndirii critice.
Orice gîndire de grup este o gîndire mecanică (în sensul atribuit caracterului mecanic în povestirea „The Machine Stops” de E. M. Forster, https://www.cs.ucdavis.edu/~koehl/Teaching/ECS188/PDF_files/Machine_stops.pdf, tradusă neatent în românește la https://archive.org/details/forster-edward-morgan-masina-se-opreste-aa-84-v.-2.0/page/26/mode/2up). Gîndirea critică este Aparatul de Reparat („the Mending Apparatus”).
