duminică, 28 decembrie 2025

O lume de șerpi

 

 După cum sper că a observat oricine a urmărit serialul Yellowstone, tema fiecărui episod este anunțată în primele minute, urmînd să fie amplificată, inclusiv în plan simbolic, ca o reflecție asupra unui aspect fundamental al vieții, iar uneori chiar asupra vieții înseși. De aceea, odată cu ratarea temei din introducere, este pierdut mesajul episodului, fapt care afectează pînă la urmă și înțelegerea sensului întregului serial.

Episodul 10 din sezonul 5, întitulat „Apocalipsa schimbării” (https://www.skyshowtime.com/ro/stream/tv/yellowstone/338b5346-a189-34a4-bfe2-df1ad18eccbd/seasons/5/episodes/apokalypsa-zmeny-episode-10/c72c239e-fff9-3a24-9624-9125054403dc) folosește imaginea șarpelui pentru a descrie tipul de om preocupat de sine și dedicat lui însuși, precum Jamie, Sarah și restul grupului de la Market Equities, progresiștii etc. El este atras de căldură și rămîne rece chiar în timp ce se bucură de căldură. Spre deosebire de șarpele propriu-zis, omul-șarpe crede că-și poate asigura propria căldură paralizîndu-și gazda, așa cum vedem în invazia șerpilor din România, care se cuibăresc la sînul unui popor și al unei biserici pe care le-au capturat și imobilizat. 

Șarpele se iubește doar pe sine, dar iubirea de sine nu-l încălzește, ci-l răcește și mai mult și de aceea are nevoie de iubirea – de căldura – celor din jur, pe care o obține prin diverse forme de șantaj și prin supraîncălzirea gazdei prin inocularea veninului iubirii de sine, care în versiunea șarpelui progresist corespunde valorilor occidentale și apelului la empatie, compasiune, toleranță etc, iar în versiunea șarpelui naționalist valorilor credinței legionare.

Creștinismul propriu-zis nu avea nevoie să-și pună problema șarpelui întrucît o considera rezolvată prin dușmănia naturală și supranaturală dintre om și șarpe și prin capacitatea omului de a recunoaște un șarpe odată ce-l vede. Șarpele era o amenințare doar pentru că era greu de descoperit, însă odată văzut, oricine îl putea recunoaște cu ușurință. Problema era lupul în blană de oaie, falsul păstor și probabil că fără acesta nu se poate ajunge la o lume de șerpi.

Nu-mi dau seama dacă în noua ortodoxie din România, lupii s-au transformat în șerpi sau dacă au fost înlocuiți de aceștia. În orice caz, recunoașterea amenințării a fost rezolvată prin paralizarea conștiinței și discernămîntului gazdelor odată ce experții din noua BOR au ajuns să le controleze creierul cu ajutorul credinței (https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/interviu/cum-se-schimba-creierul-in-practicarea-credintei-156882.html). Singura problemă cu care se confruntă lumea de șerpi din BOR și din afara ei este constituită de pierderile de căldură, care nu pot fi împiedicate nici măcar de închiderea etanșă a diverselor tipuri de bule disponibile în prezent.