Opțiunile alegătorilor care vor participa la alegerile de duminica viitoare nu sunt determinate de convingerile lor politice, cum se întîmpla în trecut, ci de lumile de care aparțin, fapt care se-ntîmplă de fiecare dată cînd o lume comună ia sfîrșit. Nu se votează așadar pentru programe, ci pentru aceste lumi. Asta face ca promisiunile electorale ale partidelor să conteze doar în mod secundar și chiar deloc, importantă fiind acum validarea politică a lumii alegătorului printr-o victorie politică a candidatului ales sau cel puțin printr-o prezență la vot destul de mare pentru ca această lume să-și poată revendica dreptul la existență.
Există unele seriale de desene animate care ne pot ajuta să înțelegem mai bine lumile reprezentate de facțiunile politice relevante în acest moment în România. Cazurile cele mai clare sunt cel al suveraniștilor, care pot fi încadrați fără rest în categoria „Beavis și Butt-Head” și cel al stîngii progresiste reprezentată de SENS și Ana Ciceală, pe care l-aș încadra în categoria SpongeBob. Și unii, și ceilalți, trăiesc în lumea lor, suveraniștii într-o obsesie, progresiștii într-o iluzie, fapt care-i ajută pe toți să treacă mai ușor prin istorie.
Lucrurile sunt mai complicate în privința PSD, PNL și USR pentru că acestea comunică între ele și-și negociază teritoriul, adică lumile pe care le controlează. Spre deosebire de suveraniști și de progresiștii de stînga, pesediștii, peneliștii și progresiștii de dreapta de la USR nu au nici iluzii, nici vise. Ei sunt conștienți în mod cinic de cinismul lumii pe care o administrează. Această lume cinică, tranzacțională și coruptă funcționează doar aparent, putîndu-se prăbuși în orice moment, ceea ce ar încadra serialul realizat de cele trei partide din actuala coaliție în categoria „South Park”.
Succesul pesedisto-penelisto-userist este asigurat de interesul lor vital de a face ca lumea să funcționeze și de interesul lumii de a fi administrată de aceste personaje. Avantajul PSD-PNL-USR este că depind de o lume existentă, aparent funcțională și evident dominantă. Prin urmare, lumea lor percepe această dependență reciprocă ca pe un fel de garanție, fapt care explică de ce userismul a pierdut cînd a mizat pe latura lui ideologică progresist-revoluționară în condițiile în care i se ceruse neoliberalismul pur și dur de tip Bolojan.
Universul lumilor PSD-PNL-USR este posibil și funcționează în aparență pentru că este susținut de o populație care crede că această lume egoistă și dezumanizată este cea mai bună dintre lumile posibile, iar pesediștii, peneliștii și useriștii sunt cei mai pregătiți să o administreze. Prin urmare, la cererea majorității, vom avea în București un nou sezon South Park.
