Ceea ce nu înțeleg creștinii respectabili este că Hristos nu pare deloc interesat de respectabilitate. La drept vorbind, oamenii respectabili lipseau de pe lista vizitelor sale. Hristos însuși a devenit un personaj nefrecventabil din simplul motiv că frecventa personaje nefrecventabile prin ceea ce au făcut sau n-au făcut.
Hristos nu-și petrecea timpul cu vameșii, desfrînatele și păcătoșii pentru a-i transforma în personaje respectabile, ci pentru a ne arăta că mîntuirea nu ține de și nu urmărește poziția socială, ci poziția ontologică. Restaurarea omului este o lucrare cu totul separată de recunoașterea și ascensiunea socială care reprezintă deopotrivă idealul omului căzut și al creștinului respectabil.
Ceea ce nu înțeleg creștinii respectabili este că respectabilitatea creștinismului poate fi mai anticreștină decît viețuirea în păcat și că atunci cînd este urmărită, fie ca scop, fie ca mijloc, virtutea nu-i decît un idol.
În ordinea persoanei nu există scopuri și mijloace. În ordinea persoanei nu există decît persoana.