De fapt, Eagleton nu este nici bioetician, nici creștin. Este un critic literar marxist. Și este încă în viață, cu toate că academicianul Ilie Bădescu se referă la el ca la „regretatul bioetician creștin” (https://www.activenews.ro/opinii/Acad.-Ilie-Badescu-Era-necredintei.-Amintirea-ca-dusmanie-179201), confundîndu-l foarte probabil cu Hugo Tristram Engelhardt Jr., un valoros bioetician convertit la ortodoxie, care vorbește cu folos în After God: Morality and Bioethics in a Secular Age despre criza sensului din lumea de astăzi, o criză la care se referă și Bădescu în comentariile lui inepte la textul lui Eagleton, „An Unbelieving Age: Nietzsche’s Challenge & the Christian Response” (https://www.commonwealmagazine.org/unbelieving-age)
Nu sunt convins că bulele social-culturale în care se desfășoară dialogul public sunt reprezentative pentru starea unui popor. Sunt mai degrabă semnificative pentru direcția în care poporul este condus. Iar manifestarea conștiinței publice din România de astăzi din platourile de televiziune la publicațiile culturale pînă în bisericile ortodoxe trimit către același lucru: un salon izolat, plin cu bolnavi incurabili aflați în fază terminală. Diferența dintre Dilema veche și lumea formată de editura Humanitas, pe de o parte, și Ziarul Lumina al Patriarhiei Române și platformele ortodoxe precum activenews.ro, cuvantul-ortodox.ro sau r3media.ro, pe de alta, ține de faptul că primul grup este împăcat cu sfîrșitul, în timp ce victimele celui de-al doilea sunt convinse că s-au făcut bine, iar mîine li se va da drumul să plece acasă.
