Atunci cînd societatea civilă susține măsurile abuzive ale statului (șantajul politic, condamnarea partizană a corupției, transformarea anticorupției din intenție reformatoare în armă politică, restrîngerea nejustificată a libertăților și aplicarea cenzurii, acționarea în dauna interesului național și exclusiv în avantajul intereselor străine etc) este limpede că societatea respectivă este grav bolnavă. Doar o societate aflată într-un stadiu terminal poate forma țesuturi sociale sinucigașe, tolerînd sau ignorînd acțiunea lor (auto)distructivă.
