La fel de bine, putem să-i spunem Ziua Lucidității Naționale. În ultimele săptămîni, am descoperit impresionat cum poporul român se avîntă cu o hotărîre de nestăpînit spre noi și noi culmi ale lucidității, care păreau nu cu multă vreme în urmă accesibile doar nebunilor. Cota lucidității la care un număr semnificativ de români a ajuns deocamdată se numește „sunt lucizi doar cei care văd lucrurile așa cum le văd eu sau așa cum le vede X, chiar dacă ce văd eu sau X nu există în realitate; tocmai de aceea, este necesar să formăm masa critică de oameni lucizi, ca mine și ca X, pentru ca ceea ce încă nu se vede să se manifeste”.
