Domnul Mircea Morariu îi reproșează Bisericii Ortodoxe
Române incapacitatea schimbării, declarînd că va boicota referendumul mergînd
la teatru (http://www.contributors.ro/editorial/de-ce-nu-merg-la-referendum/
). Dar sub conducerea Patriarhului Daniel, BOR nu a făcut decît să se schimbe.
Aparent formală, schimbarea este una de esență în sensul în care mesajul
duhovnicesc al BOR a fost abandonat în favoarea unuia pronunțat intelectual.
Rațiunea a încetat să mai fie instrumentul și mijlocul elaborării discursului
ortodox, constituind în schimb miza și obiectul acestuia. În ortodoxia
românească omul duhovnicesc nu-i duhovnicesc destul dacă nu-i și fudul, adică „intelectual”.
Din perspectiva ierarhiei BOR, calitatea de intelectual îți asigură
„actualitatea” și „relevanța”, așa cum la examenul de admitere la secțiile de
teologie pastorală muzica reprezintă proba eliminatorie. Dacă nimeni nu te pricepe, dacă
ești suficient de plictisitor, dovedești că ești un om „pregătit”. Pentru
conformitate, este bine să ai totuși C.V.-ul întotdeauna la îndemînă.
Desigur, rezultatul este penibil, întrucît
clerului ortodox îi lipsește educația și exercițiul cultural care să-i permită
genul de discurs pe care-l invidiază la elită; dincolo însă de
acest nivel estetic, să-i spunem, consecințele acestui proces sînt devastatoare
pentru credința ortodoxă în primul rînd; un creștinism anexat de cultură capătă nu doar forme, ci mai ales
conținuturi noi, de regulă opuse credinței. Misiunea ajunge emisiune. Devenit
anexă a Radio România Cultural, postul de radio Trinitas nu doar reia la un
nivel mult mai modest partea care i se pare compatibilă cu creștinismul, ci
ajunge să transmită un mesaj diferit de cel care le-a fost încredințat
creștinilor și pe care credincioșii speră să-l audă din nou: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am
biruit lumea.” (Ioan 16:33)
Prin urmare, oricît de măgulitoare și
încurajatoare ar fi descrierea domnului Mircea Morariu, ea este, din păcate, inexactă:
tocmai pentru că BOR și-a afirmat și impus sub Patriarhul Daniel caracterul
progresist, discursul înnoit, pentru că a încercat și a reușit să aplice
propriul ei aggiornamento credincioșii nu
i-au urmat îndemnurile în care nu s-au recunoscut. Din acest punct de vedere,
rezultatul referendumului poate fi considerat o reușită.
Nu este limpede în ce măsură boicotarea referendumului
afectează PSD-ul și actuala guvernare; dar ne putem permite să ignorăm refuzul
populației ortodoxe de a-și asculta ierarhii? Poate că este mult spus că odată
cu referendumul a fost invalidată și autoritatea BOR; dar în orice caz, dacă
clerul ortodox se va asocia orbirii și lașității CpF, aruncînd vina exclusiv pe
actuala guvernare, înseamnă că BOR nu a învățat și nu vrea să învețe nimic din
această lecție. Înseamnă că nu merită să aibă grijă de copiii în numele cărora
a pledat în ultima vreme și pe care i-a descoperit atît de tîrziu. Înseamnă că
ierarhilor și clerului Bisericii Ortodoxe Române nu le pasă de acești copii, nu
le pasă de popor, de credință, de țară. Nu le pasă, în continuare, decît de ei înșiși.
Nu doar că au fost puțini ortodocși la vot, dar trebuie
spus, înainte ca BOR să numere voturile mai ceva ca Pristanda steagurile, că, în
realitate, numărul lor a fost și mai mic: cu excepția acelor ortodocși pentru
care prezența la vot a fost sarcină de serviciu și a celor, și mai puțini, care
au rezistat tratamentelor chimice ale elitei și mass-mediei, mă aștept ca din
totalul celor care au participat la vot jumătate să-l reprezinte catolicii și
„sectanții”. Dacă este așa, atunci BOR poate să-și revendice cel mult jumătate dintre voturile
exprimate, avînd în vedere că, foarte probabil, au existat și destule voturi
anulate sau negative.
„Cred până la capăt că românii vor ieşi la vot.
Probabil că vom face ca întotdeauna o biruinţă să fie cu palpitaţii şi cu multe
semne de întrebare. Şi dacă vor pierde şi dacă vom câştiga avem un singur lucru
de făcut de astăzi înainte – să punem sămânţă în sufletele tinerilor, să
începem să ne asumăm rolul şi de sămănători dar şi de pescari de oameni.”
Doamne ferește și ducă-se pe pustii! Prin
reprezentanții ei, BOR a recomandat semănători precum Pleșu (https://doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/pilduitorul-andrei-plesu-restaurarea-parabolei)
și intelectualii creștini adunați în jurul său. I-a lăsat să semene și i-a
încurajat să o facă. Nu le-a verificat niciodată sămînța. BOR a considerat că e
totul în regulă dacă semănătorii semănau ziua, nu noaptea ca hoții. Uneori, BOR s-a
simțit chiar onorată că i s-a permis să împrumute din sacul de semințe al
elitei.
Recolta a fost bogată, după cum ne-o demonstrează
rezultatul referendumului. Dar Biserica nu a putut aduna nimic din ea. Ea a mers
întreagă în hambarele bogatului.
„Sărbătoarea recoltei, a meșteșugurilor, a artei
și a tradițiilor românești autentice, încurajează producătorii autohtoni,
oferindu-le spațiul și condițiile necesare pentru prezentarea recoltei anuale,
dar și a obiectelor artizanale la care au lucrat în decursul anului.
Agenda sărbătorii de toamnă cuprinde târg și
expoziții de meșteșuguri și produse tradiționale, producători din toate zonele
țării, zonă gastronomică, dar și spectacole de muzică și dans din folclor.” (https://www.creart.ro/eveniment/targul-bucurestilor-2018/)
BOR își poate oricînd reasuma misiunea de a birui
lumea; ori se poate mulțumi cu emisiuni culturale dedicate dezbaterilor precare
alternate de momente de muzică și dans din folclor.
