Cînd țările erau conduse de un suveran, puterile rivale căutau să-i influențeze deciziile prin anturaj, de la curteni și miniștri la rude apropiate, prieteni, amante și soție, care fie era dedicată cu bună știință unei țări rivale, fie era manipulată prin propriul ei anturaj și/sau de amant. Într-o democrație, efortul aparent mai mare de a manipula un întreg popor în vederea controlării lui din exterior este mult înlesnit de nepăsarea și superficialitatea maselor, de orbirea vanitoasă a segmentului intelectual, de lașitatea clerului și prin controlarea barierelor de selecție a clasei politice, care nu permit decît promovarea indivizilor înstrăinați nu doar de țara și poporul lor, ci și de propria lor umanitate.
