sâmbătă, 7 decembrie 2024

De ce-uri (7)

 

Pentru ca democrația să fie anulată în România, ea ar fi trebuit în primul rînd să existe. Dar există democrație în România? Ce fel de democrație avem începînd cu primul mandat al lui Băsescu și pînă astăzi? Prin urmare, întrebarea nu este de ce a fost suspendată democrația, ci de ce nu este ea posibilă în România de astăzi decît în forme tot mai corupte.

 

Calea „suveranist-europeană” sau de ce nu putem avea alegeri libere în România

 

În primul rînd, nu putem avea alegeri libere pentru că statul român și electoratul educat nu doresc, ba chiar resping această posibilitate ca pe un risc absolut pe care statul și societatea românească nu și-l pot permite. Electoratul needucat este cel care dorește alegeri libere și care crede că libertatea politică, independența și suveranitatea României sunt posibile și de dorit. Observația lui Sever Voinescu, „Dezastrul pentru România ar fi să încapă exclusiv pe mîna românilor!” (https://dilemaveche.ro/sectiune/pe-ce-lume-traim/articol/o-maimutareala) este împărtășită de electoratul educat și de reprezentanții statului român. Problema este că prin credința fanatică într-un personaj atît de dubios precum Călin Georgescu, electoratul suveranist a demonstrat că este atît de imatur și, adeseori, atît de fragil mintal și de instabil psihic încît poate fi înșelat de orice impostor înzestrat cu mijloacele necesare de manipulare care, în plus, se bucură de susținerea Bisericii Ortodoxe Române prin clericii aparent naționaliști, în realitate filolegionari.

Cei care văd sfîrșitul democrației în România prin decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale fără să ia în considerare discernămîntul atrofiat al electoratului suveranist și chiar, în numeroase cazuri, debilitatea lui mintală (vezi comentariile online ale susținătorilor lui Georgescu) sunt la fel de imaturi sau de fanatizați precum acest electorat.

Știm acum că, indiferent de sumele investite direct de Călin Georgescu în campania sa, a existat o investiție consistentă de bani (vezi „8. Cine a susținut campania lui Călin Georgescu? Din țară și din străinătate” la https://romania.europalibera.org/a/draft-operatiunea-calin-georgescu-presedinte-15-de-intrebari-la-care-autoritatile-romane-nu-au-raspuns-/33227957.html). SRI vorbește despre implicarea unui „actor statal” în campania lui Georgescu. De fapt, este inevitabil ca state străine să se implice în procesul electoral din fiecare țară și mi se pare exclus ca doar Rusia să fie implicată în acest proces. După cum a demonstrat-o de altfel anularea alegerilor prezidențiale și reluarea  procesului electoral, este evident că tirul rachetelor manipulării ruse a determinat activarea scutului euro-atlantic prin decizia CCR de anulare a alegerilor. Actori statali străini se confruntă în spațiul românesc la fel ca în Ucraina, chiar dacă deocamdată folosesc doar propaganda și presiunea asupra instituțiilor, așa cum au făcut-o de altfel și în Ucraina pînă în 2014 (invazia din 2022 fiind percepută de unii observatori ca pe o escaladare a conflictului prelungit în urma anexării Crimeii).  Dar întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem nu este dacă rușii se află în spatele campaniei suveraniste (m-ar surprinde dacă aș afla că nu s-au băgat), ci în ce măsură reprezintă această campanie și votul pentru Georgescu o reușită a manipulării rusești. Pentru că așa cum electoratul euro-atlantist a fost susținut în mod public de actori statali occidentali, chiar dacă ar fi votat oricum un candidat pro-occidental, tot astfel electoratul naționalist ar fi votat oricum un candidat suveranist, indiferent de implicarea unui stat anti-occidental. Sigur, chiar dacă rușii nu s-ar fi băgat, ceea ce mi se pare improbabil, ei ar fi fost inventați. Mai precis, cred că Georgescu ar fi fost oricum blocat de instituțiile statului mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce, merită observat, nu s-a întîmplat în cazul lui Simion, deși suspiciuni asemănătoare au circulat și continuă să circule și asupra lui.

Or, cîtă vreme statul român este subordonat NATO, SUA și UE, nu putem fi suverani și liberi decît în condițiile și limitele stabilite de aceste sisteme politice hegemonice, după cum a arătat Alexandru Racu (https://alexandruracu.wordpress.com/2024/12/06/romani-si-americani-text-scris-azi-noapte-inainte-de-lovitura-de-stat/) sau, așa cum propune printr-un năstrușnic oximoron rectorul UBB, Daniel David, printr-o „cale suveranist-europeană” (https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/rectorul-ubb-daniel-david-face-apel-la-ratiune-dupa-anularea-alegerilor-sa-unim-romaniile-polarizate-intr-o-romanie-euroatlantica-puternica).         

vineri, 6 decembrie 2024

Lovitura democrată de stat

 

 

 

Trebuie să înțelegem frustrarea suveraniștilor: trăim într-o democrație, ceea ce înseamnă că toată lumea ar trebui să aibă dreptul la o lovitură de stat, nu doar unii.