Președintele elitei amorale, deci al României (pentru
două mandate), face din cunoașterea unei meserii criteriu de legitimare politică.
Natura sofistă a argumentului este demontată impecabil într-un articol din Cațavencii (http://www.catavencii.ro/carte-de-munca-cinste-cui-te-a-scris/).
Merita amintit totuși că România a mai fost condusă de un om cu meserie la
bază. De un cizmar. De altfel, în viziunea omului
consiliat de elită orice meseriaș ar fi îndreptățit să conducă țara: frizeri, manichiuriste, șoferi,
stomatologi, brutari, profesori. De pildă, după actualul profesor de fizică
ne-am putea bucura de călăuzirea unui profesor de educație fizică.
Un puternic susținător al unirii Principatelor și
alegerii lui Cuza, Grigore Alexandrescu a refuzat funcția de ministru de
finanțe care îi fusese propusă de domnitor, întrucît „nu se putea susține
material”, mulțumindu-se cu postul de director în Ministerul Cultelor și Instrucției.
Opt ani mai tîrziu, cerea ministrului o bursă pentru fiica sa, semn al sărăciei
în care trăia (cf. Pompiliu Marcea, Prefață la volumul Gr. Alexandrescu, Fabule și alte scrieri, Editura pentru
literatură, 1967, p. 7.)
Funcția de ministru i-a fost oferită lui
Alexandrescu nu doar ca o răsplată pentru meritele sale, ci mai ales pentru că era un
om cinstit. Fiind un om cinstit, Alexandrescu a refuzat-o. A murit uitat și
sărac, ca majoritatea oamenilor cinstiți.
„La bază” nu poate fi niciodată o meserie. La bază
nu poate fi decît ceea ce îți dă dreptul să înveți și să practici o meserie. În
vremurile de demult, calfa deprindea meseria o dată cu „baza”: seriozitatea,
dedicarea, onestitatea. În „Profesiune de credință” (https://ro.wikisource.org/wiki/O_profesiune_de_credin%C8%9B%C4%83)
fabulistul român prevenea ironic asupra
„pericolului” reprezentat de un prinț străin pentru politicienii români,
străini ei înșiși de „talent, virtute, merite sau probitate, calități din altă
lume, foarte grele și ciudate”. Atît de ciudate, încît fostul marinar de cursă
lungă devenit președinte, neînțelegîndu-le, le-a considerat atributele unei
slugi.