Cine are un singur lucru în cap, vede lumea
conform acelui lucru. Cine are mai multe lucruri în cap, o vede împărțită
potrivit lucrurilor din capul lui. Oamenii cu lucruri în cap cred că așa se
petrece cu toată lumea, și de aceea au împărțit oamenii în „arici” și „vulpi”, respectiv în oameni care văd un singur lucru important și oameni care văd multe lucruri.
Dar ariciul lui Iuri Norstein (artist despre care
am aflat din acest material al dnei Elena Dulgheru: http://elena-dulgheru.blogspot.ro/2016/09/cum-sa-desenezi-zgomotul-gerului-o.html,
vezi filmul de animație aici: https://www.youtube.com/watch?v=oW0jvJC2rvM),
are în cap tot ceea ce-i trebuie pentru a vedea lumea așa cum este ea, plină și
întreagă, suprinzătoare și liniștitoare, periculoasă și protectoare, cu stele
liniștite pe cer, licurici neastîmpărați prin văzduh și melci preocupați la
picioare, solidă și trainică asemenea unui arbore, amăgitoare ca ceața și
nesigură ca apa unui rîu.
Ursulețul, prietenul puiului de arici, are tot ce-i
trebuie pentru a trăi în această lume: are o colibă, are ceai, ar putea avea
chiar și gemul de zmeură adus de arici precum și un prieten bun. Dar numai ariciul știe cum trebuie
să te uiți la stele, și numai asta îl face pe urs cu adevărat fericit.
Pentru că nu vezi un lucru decît în măsura în care
îl descoperi. Ariciul lui Norstein ne descoperă stelele și nouă, celor cu un
singur lucru în cap, ori cu mai multe. Și, descoperind calul în ceață, ne
învață și pe noi să ne întrebăm: ce-o face calul acum?
