Legea „inocenței copilăriei” a fost respinsă și probabil
că în scurt timp va fi transformată în opusul ei și promulgată (fără nici o opoziție) sub numele legii „Coruperii copilăriei”. Agenții revoluției imorale
știu că mai întîi trebuie să schimbi viziunea oamenilor despre lume și de-abia apoi să
elaborezi legile care să protejeze această nouă viziune de o eventuală vindecare ulterioară.
Un articol care ne informează despre viitoarele
modificări ale ADN-ului nostru cultural (https://www.libertatea.ro/stiri/cat-ar-economisi-romania-daca-ar-introduce-educatia-sexuala-ca-materie-obligatorie-in-scoli-adriana-radu-fondatoarea-sexul-vs-barza-ar-scadea-sarcinile-nedorite-avorturile-si-bolile-cu-t-2722387?fbclid=IwAR3vu5BbCuJfsHjpeSQqYczNCjQ8yycqq1Y6Ee8G0o8MJN4JHfC7VkReilg)
este criticat cu un realism care mi se pare pierdut pentru multă
vreme de-acum înainte (https://www.activenews.ro/stiri-educatie/Educatia-sexuala-bazata-pe-metode-contraceptive-si-%E2%80%9Escoala-crimei-157765).
Din păcate, ca și cum nu ar fi fost oricum destul de grav că ierarhia BOR este
complet retrasă din actualele dezbateri publice despre natura și destinul
omului de astăzi, Patriarhia Română
se află de multă vreme într-un parteneriat reciproc avantajos, se pare, cu
fundația World Vision Romania (https://basilica.ro/10-saptamani-de-licar-de-lumina-pentru-300-de-copii-implicati-in-proiectul-alege-scoala/,
https://worldvision.ro/Presa/2018/proiectul-alege-scoala-o-sansa-pentru-viitor-in-judetul-valcea-a882.html).
Impresia mea este că World Vision are nevoie de BOR pentru a pătrunde mai ușor în școală – și numai
cine e prost nu vrea să intre acum în școlile românești. Și cine-a mai pomenit negustor prost? Iar în ce privește Patriarhia, probabil că un astfel
de parteneriat îi oferă impresia falsă că BOR va rămîne relevantă social.
Citez dintr-un raport al fundației World Vision
Romania: „Mortalitatea maternă este dublă față de media Uniunii Europene și de
zece ori mai mare decât în Polonia și Austria. Principalele cauze sunt lipsa de
educație sexuală a adolescenților și neutilizarea contraceptivelor (la 60% din
adolescenți).” (https://worldvision.ro/media/presa/studii-si-rapoarte/RAWV20190_FS15.pdf)
Chiar dacă World Vision pare să prefere formula
„educație pentru sănătate” (https://newsweek.ro/educatie/grafice-copilarie-neagra-trei-la-suta-dintre-copii-merg-la-culcare-flamanzi),
nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de caracterul aparent benign al discursului: în
mod explicit sau implicit, mi se pare evident că fundația World Vision Romania
dorește introducerea educației sexuale în școală.
Iar parteneriatul Patriarhiei cu World Vision
oferă nu doar un sprijin pentru această intenție și pentru implicarea fundației în educația din România. Acest parteneriat înseamnă, fie și indirect, un parteneriat cu partenerii acestei fundații. De
pildă, cu unele corporații precum Starbucks (https://worldvision.ro/Presa/2019/starbucks-romania-renoveaza-coala-din-comuna-maia-ialomi-a-alaturi-de-world-vision-a925.html).
Starbucks se laudă cu trei decenii de „diversitate” și cu „mii de parteneri care
au devenit puternici susținători ai comunităților de lesbiene, gay, bisexuali,
transgender și queer” (https://stories.starbucks.com/stories/2019/starbucks-pride-a-long-legacy-of-lgbtq-inclusion/).
În preajma Crăciunului din 2017, Starbucks a produs pahare de cafea inscripționate
cu tematică homosexuală (https://www.nytimes.com/2017/11/20/style/starbucks-gay-agenda.html,
https://www.foxnews.com/food-drink/starbucks-holiday-cup-causes-social-media-buzz-over-mystery-hands).
Ce poate fi mai frumos, mai nobil, mai
dezinteresat, decît să contribui la renovarea unei școli din România?
Renovăm ca să reformăm. Mentalitățile pot fi schimbate mai ușor cu o bidinea decît printr-o lege. Legea
vine ulterior, însoțită de spectrul excluderii, marginalizării și privării de libertate.
În numele incluziunii, diversității și toleranței, părinților creștini le vor putea fi luați copiii de către autorități. Se-ntîmplă deja cam în orice țară ca afară.
În încercarea disperată de a supraviețui
secularizării, BOR s-a asociat în ultimii treizeci de ani cu cei care păreau a
fi cîștigat partida: cu neoliberalii, în plan socio-economic, și cu neognosticii, în plan
religios. De fiecare dată, alianța respectivă nu a produs decît și mai multă
secularizare. Prin încrederea acordată intelectualilor neognostici, ierarhia
BOR a contribuit direct la falsificarea spiritualității ortodoxe; prin
încrederea acordată intelectualilor neoliberali, ierarhia BOR a contribuit
direct la impunerea unui model economic străin de ethosul românesc și opus învățăturii creștine (pentru
felul în care intelectualii neoliberali din România au folosit discursul
teologic ortodox pentru a legitima neoliberalismul, vezi Alexandru Racu, Apostolatul antisocial, Editura Tact,
2017 și Mircea Platon, Ce-a mai rămas de
apărat, Editura Eikon, 2016); prin încrederea acordată unor fundații
caritabile, BOR riscă să contribuie direct la pierderea acelei inocențe pe care
pretinde că o apără.
