Întrebare: — Puteți explica episodul descris în capitolul 2 din Evanghelia
după Ioan, cînd Iisus i-a biciuit pe oamenii de afaceri din Templul din
Ierusalim?
Răspuns: — Iisus nu a biciuit pe nimeni, Biblia nu spune nimic despre asta.
Și-a făcut un bici, e adevărat, dar asta doar pentru că își dorea foarte mult
un bici încă de pe vremea cînd era copil. De altfel, Matei și Marcu nu spun nimic despre
nici un bici, spun doar că a răsturnat niște mese și niște scaune. Motivul? Erau
prost făcute! Ca tîmplar și fiu de tîmplar, Iisus știa foarte bine cum trebuie
făcută o masă, sau un scaun.
De fapt, Iisus era foarte ok în legătură cu banii. A demonstrat-o în
episodul descris de Luca, în capitolul 21, cu văduva săracă. Care este morala
întîmplării? La Templu, adică la Sfînta Biserică pravoslavnică, aduci tot ce ai. Nu-ți aduci doar prisosul, adică profitul, cum
făceau bogații din Ierusalim și, din păcate, majoritatea antreprenorilor de astăzi, și nici nu aduci din ceea ce nu ai, cum greșit a
înțeles Nicolae Steinhardt. Aduci tot ce ai, precum văduva care „din sărăcia ei a aruncat tot ce avea pentru viaţă”
(Luca 21:4). Noi, Biserica, sîntem nu doar cea mai sigură agenție de investiții – suntem singura!
Întrebare: — Matei, Marcu și Luca menționează aceeași observație a lui
Iisus: „Cine va sminti pe unul din
aceştia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă şi-ar lega de gât o
piatră de moară şi să fie aruncat în mare.” Credeți că asta este valabil și
astăzi?
Răspuns: — Desigur, tot ce scrie în Sfintele Scripturi este valabil pînă la sfîrșitul veacurilor. Doar că trebuie să fim atenți la context. Pe de o parte, astăzi nu prea mai există pietre de moară. Dar, chiar dacă ar exista, ele nu vor fi niciodată destul de grele pentru a ne trage la fund. Pe de altă parte, îngerii din adîncuri ne-au promis că, și dacă ne vom cufunda, tot ne vor ridica pe mîini pentru că le-am slujit lor (Luca 4:11).
