— … unii se miră de ce știu, alții se miră de ce nu știu…
— Nu te mai miră nimic, este?
— … unii de lucrurile pe care le-am uitat, alții de cele pe care mi le
amintesc…
— Ei, păi, așa e omul, își mai amintește cîte ceva, mai uită cîte ceva…
Important e esențialu’, mă-nțelegi?
— … unii că mai trăiesc, alții că am murit demult …
— Ce să-i faci, așa e viața! Nu-i nimic, mergem înainte…
— Vezi, tocmai asta mă miră pe mine…
— Ce, că mergem înainte?
— Că mergem împreună.
