— Deci te gîndești să te retraji aiși?
— Păi, m-am retras deja. Doar că nu m-am retras, ci am avansat, am
înaintat.
— Cum așa, lămurește-mă oleacă: cum avansezi dacă pleși din Capitală și
ajunji aiși?
— Capitala nu e centrul. Centrul e acolo unde este omul. În capitală s-au
adunat paraziții, acolo lupta este aproape pierdută. Centrul e aici și peste
tot unde oamenii încă mai luptă.
— Luptă cu șine?
— Luptă cu ceapa.
— Măi omule, credeam că vorbești serios…
— Vorbesc serios. Ceapa bunicului meu nu era deloc iute, nu am mai întîlnit
de-atunci o ceapă ca aia. Asta pentru că nu era ceapă, era șiapă (în general,
oamenii nordului vorbesc cu „ș”, după cum am descoperit-o cu satisfacție în
minunatul film al lui Danny Boon, Bienvenue
chez les Ch'tis http://www.imdb.com/title/tt1064932/).
— Păi, aiși toată lumea pune șiapă…
— Ba, eu cred că pune ceapă. Nu știu cît e de iute, dar sunt sigur că dacă
ar pune șiapă nu ar mai trebui să cumpere ceapă de la magazin.