Proiectul ateist al comuniștilor nu doar că nu a desprins populația românească de credință, ci a făcut-o și mai credincioasă. Proiectul anticomunist de după 1990 a desprins populația de credința creștină, dîndu-i în schimb o credință fanatică în mesianismul euroatlantic. Integrarea în UE a echivalat cu un botez, cu primirea într-un nou trup (organismul UE) mîntuitor ca răsplată pentru și confirmare a unei convertiri profunde.
Această deposedare a populației românești de propriul teritoriu a fost înlesnită
prin înstrăinarea ei prealabilă de identitatea românească, înstrăinare
realizată prin terapia „deschiderii” la care am fost supuși de elita de dreapta
imediat după căderea regimului Ceaușescu. Ședințele terapeutice urmăreau
vindecarea noastră pe de o parte prin conștientizarea și lepădarea
corespunzătoare de rău, adică de conștiința națională, iar pe de alta prin
reformarea instituțiilor responsabile de creștere și educație (familia, Biserica
și Școala) astfel încît acestea să permită inițial compromiterea realității
prin contestarea principiilor proprii oricărei gîndiri esențialiste, pentru ca ulterior,
după transformarea acestor instituții, ele să devină tot atîtea mijloace de
redefinire a realului în vederea întemeierii unei pseudo-realități. Treizeci de ani mai tîrziu, noua familie, noua Biserică și noua școală nu fac decît să producă oameni noi sub privirea împăcată a mentorilor dilematici.
Acesta a fost singurul proiect de țară care ne-a fost permis pentru că ne fusese deja sortit de providența ordinii teologic-politice occidentale; reușita lui este demonstrată și de faptul că am încetat să ne mai apărăm „sărăcia și nevoile și neamul”, abandonînd „tot ce mișcă-n țara asta” în mîinile cuceritorilor noștri în timp ce lăsam ca zidul „iubirii de moșie” să fie stricat pentru a face loc societății deschise.
La sfîrșitul anului trecut, sub pretextul situației de excepție determinată de Războiul din Ucraina și de criza energetică din UE, s-a propus un proiect de ordonanță de urgență prin care va fi permisă exploatarea industrială a ariilor naturale protejate, în ciuda caracterului temporar al crizei și a distrugerilor ireversibile produse prin exploatarea industrială a apelor, pădurilor și solului din zonele protejate. Merită observat totodată că în afirmația de mai jos care determină caracterul de interes public major al unui proiect de investiție, protejarea sănătății și a mediului sunt doar menționate, dar nu și subliniate așa cum sunt aspectele de ordin strategic imediat legate de securitate și politici fundamentale:
„(2) În situații excepționale, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate excepta de la aplicarea prevederilor prezentei legi, parțial sau în totalitate, un anumit proiect, cu condiția ca obiectivele prezentei legi să fie realizate fără a aduce atingere prevederilor art. 17.”
[…] În considerarea celor expuse se apreciază că obiectivele de investiții propuse de SPEEH S.A. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, pot fi considerate situații excepționale în sensul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, cu modificările și completările ulterioare dacă acestea sunt declarate ca fiind proiecte de interes public major.
Deși, legislația națională de nivel primar nu definește noțiunea de ”interes public major”, Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, consolidată, care a fost transpusă prin Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, utilizează această noțiune în cuprinsul art. 6 alin. (4).
Potrivit acestei directive, noțiunea interes public major reprezintă o situație de excepție în care, deși zona respectivă este un habitat natural, se pot realiza lucrări/investiții ”din motive cruciale de interes public major”.
Astfel, legislația secundară - Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 262/2020 prevede că:
”Comisia Europeană acceptă motivele de interes public major care sunt în concordanță cu politicile Uniunii Europene. Interesul public poate fi considerat "prioritar" doar dacă este un interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform prevederilor Directivei Habitate. Sunt considerate "motive de ordin social sau economic": crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivității economice la nivel global şi regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei "prietenoase" pentru mediu.
Constituie "motive de interes
public major, inclusiv de ordin social sau economic" următoarele situații
în care PP respectiv demonstrează că sunt indispensabile:
a) în cadrul acțiunilor sau
politicilor care au ca scop protecția sănătății, securității şi mediului;
b) în cadrul politicilor
fundamentale pentru țară sau societate;
c) în cadrul desfășurării unor activități
de ordin social sau economic, îndeplinind obligațiile specifice de serviciu
public.”
Proiectele de investiții promovate de SPEEH S.A. pot fi declarate de interes public major în raport de acțiunile sau politicile care au ca scop protecția sănătății, securității şi mediului și politicile fundamentale pentru țară sau societate.
[…] Ținând seama
de faptul că neadoptarea unor măsuri în regim de urgență generează urmări cu
impact negativ major, inclusiv cu privire la competitivitatea industriei
energetice românești, având în vedere provocările actuale de natură
geopolitică, precum și caracterul extraordinar al măsurilor ce se impun a fi adoptate
în regim de urgență în vederea creșterii securității și independenței
energetice prin promovarea investițiilor necesare. Având în vedere faptul că
aspectele anterior menționate vizează interesul public şi strategic şi
constituie o
situație de urgență şi extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe
calea ordonanței de urgență.”
https://energie.gov.ro/proiect-de-ordonanta-de-urgenta-pentru-stabilirea-unor-masuri-privind-obiectivele-de-investitii-pentru-realizarea-de-amenajari-hidroenergetice-in-curs-de-executie-precum-si-a-altor-proiecte-de-interes/
