În mod normal, negociatorii ortodocși ar trebui să urmărească eliberarea oamenilor după modelul pledoariei lui Avraam în favoarea cruțării Sodomei (Facerea cap. 18). Negociatorii ortodocși pentru situații de criză sunt însă experți în luarea, nu în eliberarea de ostatici. În general se confruntă între ei, urmărind să elibereze ostaticii negociatorului rival doar pentru a-i aduce în propria temniță, confundată de victime cu o catacombă a rezistenței veritabile.
Întîlnim o astfel de confruntare între negociatorii Baconschi și Bănescu, de o parte, și preotul Calistrat Chifan pe de alta (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26416059-baconschi-raspunde-preotului-calistrat-care-sustine-10-din-banii-nunta-trebuie-dati-bisericii-nu-parinte-nu-dumnezeu-prost.htm). Pentru Chifan, constatarea că „Dumnezeu nu este prost” înseamnă că nu este fraier, deci este cel puțin la fel de șmecher ca noi. Așa că nu-L putem fenta cu mărunțiș. Chiar dacă tace și face pe prostu’, Doamne-Doamne se prinde întotdeauna de fază.
Deși Baconschi nu ne-a spus încă ce înțelege el prin „Dumnezeu nu este prost”, ne putem aștepta ca intervenția sa pe seama inteligenței lui Dumnezeu să sugereze că Intelectualul suprem are cel puțin un doctorat la Sorbona. Ceea ce l-ar face indiferent la bani, dar sensibil la silogisme de tipul „«Teologia» financiară vs teologia trinitară” (ceea ce nu înseamnă că pentru mediatorii sofiști banii nu contează, ci că ei îi cîștigă în mod onorabil, prin puterea minții mai degrabă decît prin cea a pumnilor și palmelor). În fine, pentru îngrămădiții ortodoxiei, „Dumnezeu nu e prost” exprimă speranța profund creștină că Dumnezeu nu va da cetatea pe mîna lui Baconschi dacă se vor găsi în ea măcar zece îngrămădiți incurabil.
Cît despre
propunerea lui Chifan, aș spune că Dumnezeu ar fi prost dacă s-a mulțumi cu 10%
din tariful perceput de vrăjitoare (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25917144-video-noi-imagini-revoltatoare-preotul-calistrat-mine-vii-5-lei.htm).
În realitate, Dumnezeu nu se mulțumește cu locul 10%, ci vrea să fie pus pe primul loc, Dumnezeu nu se mulțumește să-i dăm și Lui ceva, acolo, să ne
rugăm și noi cît de cît și să ne abținem pe cît posibil de la rău, așa cum își închipuie ortodoxul român de astăzi, ci vrea
totul sau nimic: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din
tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta” (Marcu 12, 30). Iar aceasta este de-abia prima poruncă.
