Atît universalitatea, cît și unicitatea religiei derivă din credința într-un Dumnezeu. Inevitabil, această condiție este pusă în discuție de fiecare dată cînd existența lui Dumnezeu este nesigură.
Dar omul este un animal religios, adică o ființă care nu poate să nu creadă. Cînd nu crede în Dumnezeu, crede în fraternitate, în egalitate, în umanitate. Crede în progres. Crede în spiritualitate. Presupun că cel care crede în sine însuși întîmpină unele dificultăți cînd vine vorba să creadă (și) în Dumnezeu.
Precum religia, muzica este un limbaj care ne ajută să ne construim macheta, modelul nostru spiritual, pretinde maestrul Cristian Măcelaru în cadrul unei emisiuni difuzată astăzi de Radio România Cultural (vezi în continuare). Nu sînt sigur că descrierea face dreptate muzicii, dar nu mă-ndoiesc că ratează esența religiei. În măsura în care este un limbaj, religia nu construiește nimic, pace PF Daniel, ci servește scopului propriu limbajului: acela de a sta de vorbă. În cazul religiei, scopul este, desigur, acela de a sta de vorbă cu Dumnezeu.
„Luni 2 aprilie, emisiunea OAZA DE MUZICĂ (Radio România Cultural, 14,30-15,00) îl are ca invitat pe dirijorul CRISTIAN MĂCELARU. Este prima ediţie din cele cinci, premium, pe care vi le propun pentru săptămâna care precede Sărbătoarea Paştelui Ortodox. Tema care va străbate cele cinci emisiuni este ÎNVIEREA ca temă predilectă în istoria culturii universale.” (https://radioromaniacultural.ro/cristian-macelaru-editie-speciala-oaza-de-muzica/)
„Nu cred că omenirea are nevoie de religie.
Eu spun că omenirea a creat religia ca să poată să explice un fenomen pe care știam că îl avem în noi, care este Spiritualitatea și care este o Credință…născută în noi.
Dacă ar fi după mine, fiecare persoană ar avea ceea ce autodefinesc ei o Religie. Religia este un răspuns la o întrebare la care n-ar trebui să căutăm răspunsul. Religia e o machetă, să spun așa, a ceea ce au experimentat unii oameni, dar noi trebuie să luăm macheta ca o structură care ni se sugerează. Însă noi suntem cei responsabili pentru a redefini acea machetă, pentru noi.
De multe ori, poate, cele mai intime rugăciuni sunt cele în care nu putem folosi cuvinte, pentru că nu avem cuvinte prin care să ne putem exprima.
Eu cred că religia e folosită acum pentru a convinge o masă de oameni că sunt diferiți față de alți oameni și este folosită incorect. Este folosită, din păcate, pentru a distruge exact ceea ce o lume spirituală ar trebui să fie, adică o Uniune completă a noastră, a oamenilor.
Religia trebuie să fie un lucru personal. Dacă este religia altcuiva, nu mai are funcția care a fost de la început. În religie nu există o a doua generație, religia este pentru o singură generație, pentru că fiecare generație trebuie să își autodefinească această idee de a se exprima printr-o religie, în limba artei.”
Cristian Măcelaru
https://radioromaniacultural.ro/cristian-macelaru-editie-speciala-oaza-de-muzica/
