Un preot ortodox cerea recent „o nouă evanghelizare a românilor”, în special, se pare, a celor critici față de intervențiile publice ale clerului (identificat pe cît de convenabil, pe atît de necinstit cu Biserica):
„[…] sute de comentarii triviale, obscene, sectare, pline de ură, de tâmpenie pură, blesteme, mizerii, urlete de hienă.
Oameni care urăsc Biserica, pe preoți și învățătura de două mii de ani a lui Hristos.
Oameni care nu au citit o carte teologică în viața lor care bălăcăresc tot ce are românul mai sfânt: icoane, moaște, pomeniri, cei adormiți, Cruce, Hristos.
O adunătură a iadului pe pământ.
E necesară o nouă evanghelizare a românilor. O nouă îmbisericire a neamului păgânizat de comunism, prostie, consumism și capitalism feroce.
Și când te gândești că toți acești oameni au fost sfinți, bebeluși înmiresmați cu Mir, botezați în numele Preasfintei Treimi și împărtășiți cu Hristos.” (https://www.activenews.ro/opinii/Pr.-Ioan-Istrati-E-necesara-o-noua-evanghelizare-a-romanilor.-O-noua-imbisericire-a-neamului-paganizat-de-comunism-prostie-consumism-si-capitalism-feroce-185611).
Parafrazînd tristul
slogan de după Decembrie 1989, mă simt obligat să scandez: Păcat, păcat, de neamul
păgînizat prin ortodoxia surogat! Pentru că apropierea zilelor pomenirii victimelor
cerute de strategia schimbării regimului din 1989 (nu m-ar suprinde apariția unei legi care să penalizeze negarea publică a intrepretării oficiale a evenimentelor respective) ar trebui să ne facă să ne
gîndim puțin și la grozăvia măcelului spiritual produs în România
post-comunistă de ierarhia ortodoxă. În acest sens, mi se pare strigător la cer
că nu există nici o voce publică a clerului ortodox care să-și recunoască
responsabilitatea pentru dezastrul spiritual în care am fost aduși. Dimpotrivă,
majoritatea nici măcar nu îndrăznește să-l recunoască public: suntem în
continuare cei mai viteji și mai drepți dintre toți creștinii din toată lumea
și din toate vremurile. Mă aștept ca după Catedrala Mîntuirii Neamului
Românesc să înceapă lucrările la Catedrala Mîntuirii Neamului Omenesc, urmată,
desigur, de cea a Mîntuirii Cosmice. Doar clerul ortodox poate îndeplini
această lucrare pentru că doar el este sfînt, ireproșabil și infailibil, în vreme ce ierarhia ortodoxă nu a spurcat
locul cel sfînt prin consacrarea elitei păgîne decît pe ici, pe acolo, adică
doar în locurile esențiale. După aproape treizeci și patru de ani de libertate
religioasă și de educație ortodoxă în școală, clerul ortodox nu-și asumă nimic,
nu se recunoaște cu nimic responsabil pentru nivelul de alienare și dezumanizare cauzat de
coruperea cugetului ortodox. Tot comunismul e de vină și, mai nou, capitalismul – dar numai ăla rău, „capitalismul feroce”. Precizarea este importantă pentru că altfel riscăm să ne certe intelectualii creștini ai României.
Teama clerului de a mărturisi adevărul, atunci cînd nu a fost complicele interesat al minciunii, a transformat ortodoxia românească într-o cale a răului și într-un mediu al spiritualității antihristice care, după ce ne-a anunțat reaua vestire (https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2019/03/reaua-vestire.html, vezi și la https://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.com/2019/04/reaua-vestire-partea-doua.html), vine acum să o împlinească.
Părintele Istrati e de părere că soluția ar fi o nouă evanghelizare. Însă din 1990 încoace, liderii ortodocși nu s-au ocupat decît de această nouă evanghelizare. Cînd nouă ne trebuia tot evanghelizarea aia veche.
